Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELEMENT
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 810 pentru ELEMENT.
... DESMODRÓM , - Ă , desmodromi , - e , adj . ( Despre un mecanism ) La care legăturile dintre elemente asigură o mișcare univocă și complet determinată a oricărui element
DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau ( la tenis și la tenis de masă ) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc . DÚBLU^1 s . n . v .
... ETAMBÓU , etambouri , s . n . 1. Element de rezistență al scheletului unei nave , amplasat la pupă și care susține cârma . 2. Element
ETEROGÉN , - Ă , eterogeni , - e , adj . 1. ( Despre elementele unui întreg ) Diferit , felurit , deosebit ; ( despre un întreg ) compus din elemente diferite . 2. ( Înv . ; în sintagma ) Substantiv eterogen = substantiv
... FIBRÍLĂ , fibrile , s . f . 1. ( Anat . ) Element constitutiv al unei fibre ; element
... FIER , fiare , ( 2 , 3 ) s . n . 1. Element chimic , metal greu , de culoare cenușie , maleabil , ductil , cu proprietăți feromagnetice , care , aliat cu carbonul sau cu alte elemente , se folosește pe scară largă în ...
... FRONTÓN , frontoane , s . n . 1. Element de formă triunghiulară , mărginit de o cornișă , care încoronează fațada unui edificiu 2. Element
... FUNDÁȚIE , fundații , s . f . 1. Element sau ansamblu de elemente de construcție care servește ca suport sau ca bază de susținere a unei construcții , a unui utilaj ...
... s . n . 1. ( În artele plastice ) Fond al unui tablou sau al unui panou sculptat , din care se detașează elementele principale ale compoziției . 2. Vast element
GESTALTÍSM s . n . Teorie filozofică a formei potrivit căreia un tot fiind constituit din structuri perfect integrate are caracteristici proprii care nu rezultă din elementele lui constitutive , iar întregul nu poate fi considerat simpla însumare a acestor elemente ; configuraționism . [ Pr . : ghe -
GLOBÁL , - Ă , globali , - e , adj . Care ia în considerație toate elementele unui ansamblu , care rezultă prin însumarea tuturor elementelor de același fel ;