Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂR
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 384 pentru PĂR.
COSMÉTIC , - Ă , cosmetici , - ce , adj . , subst . I. 1. Adj . Care servește la îngrijirea feței sau a părului . 2. S . n . cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului . II. 1. S . f . Arta de a îngriji în mod igienic tenul , întrebuințând metode și preparate adecvate ; profesiunea cosmeticianului . 2. Adj . Care ține de cosmetică ( II 1 ) , privitor la cosmetică . Laborator
... CREÁȚĂ , ( I ) creți , - e , adj . , ( II 1 ) creți , s . m . ( II 4 ) crețe , s . f . . ( II , 2 , 3 ) crețuri , s . n . I. 1. Adj . ( Despre păr , blană , lână etc . ) Răsucit în inele ; cârlionț , buclat . 2. Adj . Cu ridicături și adâncituri ; cutat , încrețit ; zbârcit , ridat . II. 1. S . m . Păr creț sau încrețit ; buclă , cârlionțat . 2. S . n . Încrețitură la o țesătură sau la un obiect confecționat ; cută , fald . 3. S . n . Încrețitură a ...
DEPILÁ , depiléz , vb . I . Tranz . 1. A îndepărta părul de pe pielea pregătită pentru tăbăcit . 2. A îndepărta părul de pe corp sau de pe față ( smulgându - l sau distrugându - l cu ajutorul razelor Roentgen , al unor pensete speciale sau al substanțelor depilatoare ) , în scop igienic sau estetic ; a
... FLOCÓS , - OÁSĂ , flocoși , - oase , adj . ( Despre animale sau despre obiecte de îmbrăcăminte făcute din blană ) Cu păr des , lung și moale , cu smocuri de păr
... HARBUZÉSC , - EÁSCĂ , harbuzești , adj . Pere harbuzești ( Reg . ; în sintagmele ) = pere zemoase , gălbui , foarte dulci . Păr harbuzesc = păr
HIRSÚT , - Ă , hirsuți , - te , adj . 1. Cu părul și cu barba neîngrijite . 2. Aspru , grosolan . 3. ( Bot . ; despre un organ ) Prevăzut cu peri lungi , rigizi ;
IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...
LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...
LUPÍU , - IE , lupii , adj . ( Despre blana sau părul unor animale ) Care are culoarea părului de lup . - Lup + suf . -
... MOHAÍR , mohairuri , s . n . Păr de capră angora , folosit în industria textilă pentru stofe , covoare , fetru etc . ; p . ext . postav sau stofă țesută din lână amestecată cu păr
... NĂPÂRLÍ , năpârlesc , vb . IV . Intranz . ( Despre animale ) A suferi o năpârlire ; a - și schimba părul , penele sau pielea ; ( despre păr