Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPORȚIE
Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 107 pentru PROPORȚIE.
ESÉU , eseuri , s . n . 1. Studiu de proporții restrânse asupra unor teme filozofice , literare sau științifice , compus cu mijloace originale , fără pretenția de a epuiza problema . 2. ( Sport ; la rugbi ) Încercare . 3. Probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite în vederea alegerii prototipului definitiv al întregului
EUTEXÍE , eutexii , s . f . Fenomen prezentat de un amestec a cărui temperatură de fuziune constantă este mai joasă decât aceea a altui amestec făcut în alte proporții . [ Pr . : e -
EXAGERÁT , - Ă , exagerați , - te , adj . Care nu se potrivește cu realitatea , depășind proporțiile ei . V.
EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen al unei proporții . 2. S . n . Maximul sau minimul unei
FÁLNIC , - Ă , falnici , - ce , adj . Care impune prin proporții , grandoare ; măreț , impunător , grandios ; care impune prin aspect , frumusețe , ținută ; semeț ,
FEROCIANÚRĂ , ferocianuri , s . f . Compus chimic rezultat prin combinarea ( în alte proporții decât la fericianură ) a fierului , a cianogenului și a unui
FILÁDĂ , filade , s . f . ( Înv . ) Broșură , carte de proporții
FUGHÉTĂ , fughete s . f . ( Muz . ) Fugă ^2 de proporții mai reduse , având un caracter mai
FURTIȘÁG , furtișaguri , s . n . Furt ( de mici proporții ) ; ciupeală . - Furt + suf . - ișag ( după magh .
GIGÁNT , giganți , s . m . ( Adesea adjectival ) Ființă ( reală sau din basme și credințe ) de proporții uriașe ;
GIGÁNTIC , - Ă , gigantici , - ce , adj . De proporții uriașe ; enorm , colosal , gigantesc . - Gigant + suf . - ic . Cf . germ . %