Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AFIRMAȚIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 62 pentru AFIRMAȚIE.

CONFIRMA

... afirmații făcute de altcineva mai înainte ; a atesta , a mărturisi autenticitatea , exactitatea unui lucru ; a întări o ipoteză , o afirmație etc . 2. ( Jur . ) A renunța la dreptul de a cere anularea unui act juridic , căruia îi recunoaște astfel efectele juridice . 3 ...

 

RIGUROS

... 1. Care este făcut cu rigurozitate , cu scrupulozitate ; sever , strict , aspru . 2. Care nu admite abateri ; inflexibil , necruțător , neînduplecat . 3. ( Despre demonstrații ) În care fiecare afirmație

 

SOFISTIC

SOFÍSTIC , - Ă , sofistici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre raționamente , teorii etc . ) Întemeiat pe sofisme ; p . gener . ( despre afirmații , argumente etc . ) fals , eronat . 2. S . f . Denaturare ( intenționată ) a unui silogism , a unui raționament , a unei afirmații , adesea cu scopul de a înșela ; argumentație

 

ADEVERI

ADEVERÍ , adeveresc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) confirma , a ( se ) susține , a ( se ) întări justețea , exactitatea unui fapt sau a unei

 

AFIRMATIV

... AFIRMATÍV , - Ă , afirmativi , - e , adj . ( Despre un enunț ) Care are un caracter de afirmare , un sens pozitiv ; ( despre o judecată ) care conține o afirmație

 

ALEGAȚIE

ALEGÁȚIE , alegații , s . f . ( Jur . ) Faptul de a alega ^2 ; invocare a unei teorii , a unei păreri în sprijinul unei afirmații făcute sau pentru a justifica ceva . [ Var . : ( Înv . ) alegațiúne s .

 

AMBIGUITATE

... AMBIGUITÁTE , ambiguități , ( 2 ) s . f . ( Livr . ) 1. Lipsă de precizie , de claritate . 2. ( Concr . ) Expresie , afirmație

 

ARGUMENT

ARGUMÉNT , argumente , s . n . 1. Raționament , dovadă adusă în sprijinul unei afirmații . 2. ( Mat . ) Variabila independentă a unei

 

ARGUMENTARE

ARGUMENTÁRE , argumentări , s . f . Acțiunea de a argumenta și rezultatul ei ; totalitatea argumentelor aduse în sprijinul unei afirmații ; argumentație . - V.

 

ASERȚIUNE

... ASERȚIÚNE , aserțiuni , s . f . ( Fil . ) Enunț care este dat ca adevărat ; p . gener . afirmație

 

   Următoarele >>>