Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARMATĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 64 pentru ARMATĂ.

ARTILERIE

ARTILÉRIE , artilerii , s . f . Ansamblu de arme de foc ( cu accesorii ) care servesc la aruncarea de proiectile grele la distanță ; parte a armatei care mânuiește acest

 

ASAB

ASÁB , asabi , s . m . Soldat din armata Imperiului Otoman . - Et .

 

BAȘ-AGA

BAȘ - AGÁ , baș - agale , s . m . Comandant al unui detașament din armata

 

BIMBAȘĂ

BÍMBAȘĂ , bimbași , s . m . ( Înv . ) Comandant peste 1 000 de soldați în armata

 

BULUC

BULÚC , bulucuri , s . n . 1. Număr mare de oameni strânși la un loc ; droaie , gloată . 2. ( În vechea organizare a armatei din țările românești ) Unitate militară tactică formată din mercenari , care corespundea aproximativ efectivului unei companii ; bulucbășie ; p . ext . ceată de oameni

 

CAVALERIE

CAVALERÍE^2 , cavalerii , s . f . ( Înv . ) 1. Instituția ( sau ordinul ) cavalerilor . 2. Decorație , ordin în gradul de cavaler . CAVALÉRIE^1 , cavalerii , s . f . Parte a armatei care folosește calul ca mijloc de luptă și de transport al luptătorilor ; grup de soldați care fac parte dintr - o astfel de unitate ; cavalerime ;

 

CENTURION

CENTURIÓN , centurioni , s . m . ( În armata romană ) Ofițer care comanda o centurie ; sutaș . [ Pr . : - ri -

 

COMANDA

COMANDÁ , cománd , vb . I . Tranz . 1. ( Mil . ) A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mișcări , a unei așezări etc . ; a avea comanda unei unități armate sau a unei subdiviziuni a armatei . 2. A da în lucru ( un obiect , o lucrare etc . ) la un meșteșugar . 3. A solicita , a cere de mâncare , de băut într - un local de

 

COMANDOR

COMANDÓR , comandori , s . m . 1. Grad de ofițer în aviație și în marină , corespunzător gradului de colonel din armata terestră ; persoană care are acest grad . 2. Rang în ierarhia unor decorații militare și

 

COMPLETAȘ

COMPLETÁȘ , completași , s . m . ( Înv . ) Soldat care , după terminarea serviciului militar , era ținut în evidența armatei o anumită perioadă de timp , înainte de a fi trecut în rezervă . - Completa + suf . -

 

CONETABIL

CONETÁBIL , conetabili , s . m . Comandant suprem al armatelor regale din Franța , în timpul

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>