Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BURUIANĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 24 pentru BURUIANĂ.
DISCUÍ , discuiesc , vb . IV . Tranz . A lucra pământul ( pentru mărunțirea bulgărilor , afânare , distrugerea buruienilor etc . ) cu ajutorul discuitorului , al plugului cu disc ^1 etc . - Disc ^1 + suf . -
ERBICÍD , erbicide , s . n . Substanță chimică care distruge buruienile dăunătoare
EXTIRPATÓR , - OÁRE , extirpatori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care extirpă . 2. S . n . Mașină agricolă care servește la distrugerea rădăcinilor buruienilor și la afânarea stratului superficial al
IÁRBĂ , ierburi , ( 2 ) s . f . 1. Nume generic dat plantelor erbacee , anuale sau perene , cu părțile aeriene verzi , subțiri și mlădioase , folosite pentru hrana animalelor . 2. Buruieni de tot felul . 3. Pajiște . 4. Compuse : iarbă - de - mare = plantă erbacee cu frunze liniare și cu flori verzi , care crește pe fundul mării și ale cărei frunze uscate sunt folosite în tapițerie ; zegras ( Zostera marina ) ; iarba - broaștei = mică plantă acvatică , cu frunze rotunde , lucitoare , care ( datorită pețiolului lung ) plutesc la suprafața apei , și cu flori albe ( Hydrocharis morsus - ranae ) ; iarba - ciutei = plantă perenă din familia compozeelor , cu flori galbene dispuse în capitule ( Doronicum austriacum ) ; iarba - fiarelor = a ) plantă erbacee veninoasă , cu frunze opuse , acoperite cu peri , cu flori albe - gălbui ( Cynanchum vincetoxicum ) ; b ) ( în basme ) iarbă cu putere miraculoasă , cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată ; p . ext . putere supranaturală , care poate ajuta la ceva greu de obținut ; iarba - găii = plantă erbacee cu frunze dințate , acoperite cu peri aspri , cu flori galbene ( Picris hieracioides ) ; iarbă - creață = izmă - creață ; iarbă - deasă = plantă erbacee cu tulpini subțiri , cu frunze înguste și flori verzi , dispuse în panicule ( Poa nemoralis ) ; iarbă - grasă = plantă erbacee cu tulpina ramificată și întinsă pe pământ , ...
IERBĂRÍE , ierbării , s . f . 1. ( Cu sens colectiv ) Plante ierboase ( crescute spontan ) ; bălării , buruieni . 2. ( Înv . ) Provizie de praf de pușcă ; depozit , magazie în care se păstra praful de pușcă . - Iarbă + suf . -
... ODÓS s . m . ( Reg . ) Numele a două specii de plante erbacee din familia gramineelor , asemănătoare cu ovăzul , răspândite în culturi ca buruiană
PARÁGINĂ , paragini , s . f . Teren necultivat , neîngrijit , acoperit de buruieni ; teren
PLIVÍ , plivesc , vb . IV . Tranz . 1. A distruge buruienile de pe terenuri cultivate . 2. A tăia sau a rupe lăstarii și cârceii de prisos de la vița de vie sau de la pomi , folosind mijloace manuale , mecanice sau
PLIVÍRE , pliviri , s . f . Faptul de a plivi ; curățire de buruieni ; plivit ^1 . - V.
PLIVÍT^1 , plivituri , s . n . Plivire . - V. plivi . PLIVÍT^2 , - Ă , pliviți , - te , adj . 1. ( Despre terenuri sau plante cultivate ) Curățat de buruieni . 2. ( Despre pomi , vie , plante ) Curățat de lăstarii , de cârceii , de frunzele etc . care sunt de
PLIVITÚRĂ , plivituri , s . f . Mulțime de buruieni plivite și adunate grămadă . - Plivi + suf . -