Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BĂNUI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru BĂNUI.

BĂNUIRE

... BĂNUÍRE , bănuiri , s . f . ( Rar ) Acțiune de a bănui și rezultatul ei ; bănuială . - V. Bănui

 

NEBĂNUIT

NEBĂNUÍT , - Ă , nebănuiți , - te , adj . Care nu poate fi bănuit , presupus ; neașteptat , neprevăzut ; p . ext . foarte mare . - Ne - +

 

SUSPECT

SUSPÉCT , - Ă , suspecți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care este bănuit , care dă de bănuit ; care inspiră neîncredere , de care trebuie să te ferești ; dubios ,

 

BĂNUIALĂ

... f . 1. Presupunere , presimțire , supoziție . 2. Atitudine de neîncredere față de cineva sau ceva , presupunere că cineva are o vină sau o intenție rea ; suspiciune . - Bănui

 

BĂNUIT

BĂNUÍT , - Ă , bănuiți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este presupus vinovat ; suspect . 2. ( Reg . ) Supărat ,

 

BĂNUITOR

BĂNUITÓR , - OÁRE , bănuitori , - oare , adj . Care bănuiește ; care este înclinat ( în mod exagerat ) spre

 

MIROSI

... Intranz . A avea ( și a răspândi ) un miros ( 2 ) . 3. Tranz . și intranz . Fig . ( Fam . ) A presimți , a bănui

 

PERCHEZIȚIE

PERCHEZÍȚIE , percheziții , s . f . Cercetare făcută de către organele de urmărire penală sau de procuror asupra unei persoane ( bănuite de o infracțiune ) sau în locuința acestuia , pentru găsirea și ridicarea probelor materiale ale infracțiunii sau pentru descoperirea

 

PIPĂI

... etc . ; a orbecăi . 4. Fig . A încerca să afle ceva , a sonda , a tatona ; a bănui

 

PREPUNE

... PREPÚNE , prepún , vb . III . Tranz . 1. ( Pop . ) A bănui pe cineva sau ceva , a suspecta ; a presupune ceva . 2. ( Rar ) A însărcina pe cineva cu o funcție ; a ...

 

   Următoarele >>>