Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CENTRAL
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 130 pentru CENTRAL.
ATOMOELÉCTRIC , - Ă , atomoelectrici , - ce , adj . Care se bazează pe electricitatea produsă cu ajutorul energiei atomice . Centrală atomoelectrică . [ Pr . : - mo -
AÚL , aule , s . n . Sat de munte în Crimeea , Caucaz și Asia
AUTONOMÍE s . f . 1. Drept ( al unui stat , al unei regiuni , a unei naționalități sau al unui minorități naționale etc . ) de a se administra singur , în cadrul unui stat condus de o putere centrală . 2. Distanța maximă până la care se poate deplasa un avion , o navă , un vehicul , fără a avea nevoie să se aprovizioneze cu combustibil . [ Pr : a -
BARISFÉRĂ s . f . Partea centrală a globului pământesc , cu raza de 3500 km și densitatea foarte mare , care se consideră a fi alcătuită din nichel și fier ; nife .
BUTÚC , butuci , s . m . 1. Bucată dintr - un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; butură . 2. Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a tulpinii viței de vie ( de la pământ până la punctul de ramificație ) . 4. Partea centrală a unui corp rotativ , care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la elice ) etc . Butucul roții . 5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri , în care se prindeau în vechime picioarele , mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor . 6. Partea superioară a jugului . 7. Talpa sau scaunul războiului de țesut . - Et .
... CAFEÍNĂ s . f . Alcaloid extras din boabe de cafea , din frunze de ceai , nuci de cola etc . , întrebuințat în medicină ca tonic al sistemului nervos central
CAIMÁN^2 , caimani , s . m . ( Reg . ) Persoană care însoțește în pădure pe muncitorii lemnari sau pe plutași , pentru a le pregăti mâncarea , pentru a le păzi și curăța coliba etc . - Et . nec . CAIMÁN , caimani , s . m . Specie de crocodil din America Centrală și de Sud care are pe partea ventrală plăci osoase
CÁLE , căi , s . f . I. 1. Fâșie de teren special amenajată pentru a înlesni circulația oamenilor , a vehiculelor și a animalelor ; drum . 2. Arteră de pătrundere într - un oraș , făcând legătura cu o șosea importantă . 3. Element al unei construcții pe care se deplasează un aparat sau o mașină . 4. Succesiune de linii și centrale intermediare prin care se realizează legătura telefonică sau telegrafică între două localități . 5. Călătorie . Dor de cale . 6. Distanță , depărtare . A mers cale de două ceasuri . II. Fig . Direcție luată de o dezvoltare , de o acțiune , de o mișcare ;
CÁMERĂ , camere , s . f . I. 1. Încăpere într - o clădire ; odaie . 2. Nume dat unor încăperi cu destinație specială : cameră obscură = a ) încăpere neluminată în care se execută developarea , fixarea și alte operații fotografice ; b ) dispozitiv cu ajutorul căruia se obține pe un ecran ( sau pe un clișeu ) imaginea răsturnată a unui obiect ; cameră de comandă = încăpere specială în care se efectuează în mod automat controlul și conducerea funcționării unei centrale sau stațiuni electrice ; cameră frigorifică ( sau refrigerentă ) = încăpere izolată termic , în care se menține o temperatură mai joasă decât a mediului ambiant . 3. Spațiu în care se produce un proces tehnic ; incintă care face parte integrantă dintr - un aparat , dintr - un instrument etc . sau care reprezintă instrumentul însuși : cameră de combustie = spațiu în care arde un combustibil într - un cazan cu aburi sau într - un motor cu ardere internă în vederea folosirii energiei gazelor rezultate ; camera cartușului = partea dinapoi a țevii armelor de foc , unde se introduce cartușul și unde se produce explozia pulberii ; cameră de luat vederi = aparat cu ajutorul căruia se obțin imaginile succesive ale obiectelor în mișcare pe pelicula cinematografică ; cameră de sunet = aparat folosit pentru înregistrarea ...
CENTRALÍSM s . n . Sistem de organizare administrativă , economică sau politică , potrivit căruia instituțiile locale se află ( în orice problemă ) în subordinea instituțiilor centrale și lucrează după dispozițiile
CENTROSFÉRĂ s . f . 1. Partea centrală a globului pământesc , cu raza de 3500 km și densitatea foarte mare , care se consideră a fi alcătuită din nichel și fier ; nife . 2. ( Biol . ) Regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea