Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIRECȚIE IN VÂNT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru DIRECȚIE IN VÂNT.

ANEMOSCOP

ANEMOSCÓP , anamoscoape , s . n . Instrument care indică direcția vântului ;

 

SFÂRLEAZĂ

SFÂRLEÁZĂ , sfârleze , s . f . 1. Titirez ( pentru copii ) . 2. Capătul de jos al fusului , a cărui formă ( conică ) face ca acesta să se învârtească mai ușor ; prâsnel . 3. Placă metalică fixată pe o axă de lemn , care se așază la țară pe acoperișul caselor , pentru a arăta direcția vântului . - Sfârlă + suf . -

 

SUFLAI

SUFLÁI , suflaiuri , s . n . 1. Tub metalic subțire și îndoit , cu un orificiu strâmt de ieșire , prin care se suflă aer într - o flacară de gaz sau de alcool , pentru a se obține activarea arderii ; suflător ( 4 ) . 2. Instalație folosită la aerisirea puțurilor adânci de exploatare , formată din burlane prevăzute cu o pâlnie care se poate roti în direcția vântului . - Sufla + suf . -

 

PLANȘETĂ

... utilizat pentru trasarea pe un plan , fără calcule prealabile , a unor figuri asemenea celor de pe teren . 3. ( Mar . ; în sintagma ) Planșetă de vânt = instrument folosit la bordul unei nave pentru a determina direcția și viteza vântului . 4. Scândură lată pe care se întind cu vergeaua foile ...

 

ARDENT

ARDÉNT , - Ă , ardenți , - te , adj . 1. ( Livr . ) Înfocat , înflăcărat , aprins , pasionat . 2. ( Despre nave ) Care , sub acțiunea vântului , se întoarce cu prora în direcția din care bate

 

ZĂLIȘTE

ZĂLÍȘTE , zăliști , s . f . ( Pop . ) Direcția , bătaia vântului . - Et .

 

DERIVĂ

... 1. Unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt ( la avioane ) sau de curenții maritimi ( la nave ) . 2. ( Tehn . ) Abatere într - un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială ...

 

GIRUETĂ

GIRUÉTĂ , giruete , s . f . Instrument meteorologic cu care se determină direcția și intensitatea vântului . [ Pr . : - ru -

 

TEU

TEU , teuri , s . n . 1. Riglă de desen prevăzută la un capăt cu o riglă mai mică , perpendiculară pe prima . 2. Dispozitiv indicator în formă de T , folosit pe un aeroport pentru a arăta direcția și sensul vântului . 3. Nume dat unor obiecte care au forma literei

 

EVITARE

EVITÁRE , evitări , s . f . 1. Acțiunea de a evita . 2. Poziție ( determinată de direcția prorei ) pe care o ia nava sub acțiunea vântului și a curenților . 3. Manevră efectuată de o navă pentru întoarcere sau pentru a ocoli o altă

 

ALIZEU

... ALIZÉU , alizee , s . n . Vânt regulat care suflă în tot timpul anului în regiunile tropicale , cu direcție

 

   Următoarele >>>