Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DISTRUGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 111 pentru DISTRUGE.

DISTRUGĂTOR

... DISTRUGĂTÓR , - OÁRE , distrugători , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care distruge ; nimicitor , distructiv . 2. S . n . Navă de luptă de tonaj mediu și cu viteză mare , fără cuirasă , care dispune de armament de artilerie , rachete și ...

 

RUPE

... RÚPE , rup , vb . III . 1. Tranz . A distruge continuitatea unui material solid sub acțiunea unor solicitări mecanice ; a despărți ( intenționat ) un obiect în două sau în mai multe bucăți . 2. Tranz ...

 

AUTODISTRUGE

... AUTODISTRÚGE , autodistrúg , vb . III . Refl . A se distruge prin hotărâre proprie sau de la sine . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - + distruge

 

DISTRUGERE

... DISTRÚGERE , distrugeri , s . f . Acțiunea de a ( se ) distruge și rezultatul ei ; nimicire , ruinare . - V. distruge

 

MISTUI

... 1. Tranz . A transforma alimentele introduse în organism în substanțe direct asimilabile de organism ; a digera . 2. Tranz . A distruge , a nimici . 3. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) chinui sufletește , a ( se ) distruge moral și fizic ( încetul cu încetul ) . 4. Tranz . și refl . A ( se ) face nevăzut ; a ( se ) ascunde ; a ( se ...

 

NIMICI

... NIMICÍ , nimicesc , vb . IV . Tranz . A face să nu mai existe , a reduce la nimic ( omorând , distrugând , lichidând ) ; a distruge

 

SPARGE

... cioburi ; a face să plesnească sau a plesni , a ( se ) crăpa . 2. Tranz . A sfărâma , a distruge învelișul unui lucru , pentru a extrage și a folosi conținutul . 3. Tranz . A distruge , a nărui , a nimici . 4. Tranz . A deschide prin forțare o ușă , o încuietoare ; p . ext . a jefui ...

 

VANDAL

... regat și de unde au pătruns în Roma jefuind crunt și distrugând numeroase valori culturale și artistice ale antichității . 2. Fig . Om necivilizat , barbar , care distruge

 

ȚINE

ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...

 

AFUMA

... la fum , cu scopul de a - l conserva . 2. Tranz . A umple cu fum un spațiu închis pentru a distruge sau a alunga vietățile dinăuntru . 3. Tranz . și refl . A ( se ) acoperi cu un strat de fum ; a ( se ...

 

   Următoarele >>>