Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXERCITA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 150 pentru EXERCITA.

ATRAGE

... ATRÁGE , atrág , vb . III . Tranz . 1. A exercita o atracție ( 1 ) ; a apropia la sine . Magnetul atrage fierul . 2. A exercita sau a simți o atracție ( 2 ) . 3. A avea drept consecință ; a determina . [ Perf . s . atrăsei , part . atras ) ] - A ...

 

CENZURĂ

CENZÚRĂ , cenzuri , s . f . 1. Control prealabil exercitat , în unele state , asupra conținutului publicațiilor , spectacolelor , emisiunilor de radioteleviziune și , în anumite condiții , asupra corespondenței și convorbirilor telefonice ; organ care exercită acest control . 2. Demnitatea , funcția de cenzor în vechea

 

DOMINAȚIE

... DOMINÁȚIE , dominații , s . f . Faptul de a domina , de a - și exercita

 

ECHILIBRU

ECHILÍBRU , echilibre , s . n . 1. Situație a unui corp asupra căruia se exercită forțe care nu - i schimbă starea de mișcare sau de repaus ; stare staționară a unui fenomen . 2. Proprietate a anumitor sisteme de forțe de a nu schimba starea de mișcare sau de repaus a unui corp rigid asupra căruia se exercită . 3. Stare a unei balanțe economice în care părțile comparate sau raportate sunt egale . 4. Fig . Proporție justă , raport just între două lucruri opuse ; stare de armonie care rezultă din

 

EXERCITARE

... EXERCITÁRE , exercitări , s . f . Acțiunea de a exercita și rezultatul ei . [ Pr . : eg - zer - ] - V. exercita

 

INTERIMAT

INTERIMÁT , interimate , s . n . Situația celui care exercită în mod provizoriu o funcție în locul titularului ; perioadă de timp în care cineva exercită această

 

REACȚIE

REÁCȚIE , reacții , s . f . I. 1. Faptul de a reacționa ; atitudine , manifestare ca răspuns la ceva . 2. ( Biol . ) Fenomen nemijlocit prin care materia vie răspunde acțiunii unui excitant ( venit din interior sau din afară ) . 3. ( Chim . ) Fenomen de transformare a uneia sau a mai multor substanțe chimice sub acțiunea unor agenți fizici sau a altor substanțe chimice , în urma căruia se formează substanțe noi , cu proprietăți diferite de ale celor inițiale . 4. ( Fiz . ; în sintagma ) Reacție nucleară v . nuclear . 5. ( Fiz . ) Forță ( sau cuplu de forțe ) exercitată de un sistem de corpuri asupra altui sistem de corpuri , în momentul în care ultimul exercită asupra primului o forță ( sau un cuplu de forțe ) care se consideră ca acțiune . II. ( În forma reacțiune ) Împotrivire politică și economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social ; p . ext . totalitatea celor care susțin această împotrivire și vor restaurarea orânduirii vechi . [ Pr . : re - ac - . - Var . : reacțiúne s .

 

RESPINGERE

RESPÍNGERE , respingeri , s . f . 1. Faptul de a respinge . 2. ( Fiz . ) Exercitare a unei forțe dirijate dinspre corpul care o exercită spre corpul asupra căruia se exercită ; repulsie (

 

SUFLERIE

SUFLERÍE , suflerii , s . f . Suflerie aerodinamică ( În sintagma ) = instalație experimentală , în formă de tunel , pentru determinarea forțelor aerodinamice exercitate de un curent de aer asupra unor machete de avioane , în vederea stabilirii forțelor care se exercită asupra construcțiilor reale în condiții de

 

VICARIAT

VICARIÁT , vicariate , s . n . Funcția sau demnitatea de vicar ; timpul cât un vicar exercită această funcție ; regiunea unde se exercită autoritatea

 

   Următoarele >>>