Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IMPULS

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 41 pentru IMPULS.

EXCITAȚIE

EXCITÁȚIE , excitații , s . f . 1. Excitare . 2. Proces fiziologic care se manifestă prin activitatea funcțională ( contracție , secreție sau generare de impulsuri ) a unei celule , a unui țesut sau a unui organ , ca răspuns la un factor stimulativ intern sau extern . 3. Producere a unui câmp magnetic util în mașini , aparate sau instrumente electrice . 4. Producere a câmpului magnetic inductor util în mașinile electrice , în unele aparate electrice și instrumente

 

FLUID

... coeziune slabă între molecule . 2. S . n . Corp lichid sau gazos care își schimbă forma sub acțiunea unei forțe foarte mici . 3. S . n . Suflu , impuls

 

FOTON

... FOTÓN , fotoni , s . m . ( Fiz . ) Particulă elementară a radiației electromagnetice care posedă energie și impuls

 

FOTOTIRISTOR

... FOTOTIRISTÓR , fototiristoare , s . n . ( Electron . ) Tiristor comandat prin intermediul unui impuls

 

IMBOLD

... IMBÓLD , imbolduri , s . n . Ceea ce stimulează la o acțiune ; îndemn , stimulent , impuls

 

IMPULSIE

... 1. Tendință , pornire spontană , involuntară , adesea cu caracter imperios , provocată de un factor psihologic , emoțional . 2. Mișcare imprimată unui corp de o forță exterioară . 3. Impuls

 

IMPULSIV

... IMPULSÍV , - Ă , impulsivi , - e , adj . Care este înclinat să acționeze sub influența primului impuls

 

INTEROCEPTIV

INTEROCEPTÍV , - Ă , interoceptivi , - e , adj . ( Biol . ; despre senzații ) Care ia naștere în urma acțiunii impulsurilor de la nivelul organelor

 

INTEROCEPTOR

INTEROCEPTÓR , interoceptori , s . m . ( Biol . ) Terminație nervoasă a unui analizator intern care culege și transmite impulsuri primite de la organele

 

MOBIL

... poate fi mișcat , deplasat . 2. S . n . Corp în mișcare . 3. Adj . Nestabil ; schimbător , variabil . 4. S . n . Cauză determinantă a unei acțiuni ; impuls

 

NERV

NERV , nervi , s . m . 1. Organ de transmisiune a impulsului nervos , care unește sistemul nervos central cu periferia organismului ( piele , organe de simț , mușchi , glande etc . ) și care este format din mănunchiuri de fibre reprezentând prelungirile neuronului înconjurate de o teacă constituită din mielină . 2. ( Bot . ; rar ) Nervură ( 1 ) . 3. Fig . ( La sg . ) Putere , vigoare ; energie ; ritm

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>