Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IRITĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 27 pentru IRITĂ.
... pierde calmul , a - și ieși sau a scoate pe cineva din fire ; a ( se ) înfuria , a ( se ) irita
ENERVÁT , - Ă , enervați , - te , adj . În stare de iritare ; scos din fire ; nervos , iritat . - V.
... EXASPERÁ , exasperez , vb . I . Tranz . A irita
EXASPERÁT , - Ă , exasperați , - te , adj . Iritat , enervat peste măsură . [ Pr . : eg - zas - ] - V.
IRITÁBIL , - Ă , iritabili , - e , adj . Care se irită , se supără ușor ; irascibil ,
... IRITABILITÁTE , iritabilități , s . f . Proprietatea de a se irita
IRITÁNT , - Ă , iritanți , - te , adj . 1. Care irită ; care supără , care întărâtă ; enervant , agasant . 2. Care produce iritații ,
MÂNIÁT , - Ă , mâniați , - te , adj . Înfuriat , iritat , foarte supărat . [ Pr . : - ni - at ] - V.
OȚETÍT , - Ă , oțetiți , - te , adj . 1. ( Despre vinuri ) Prefăcut , transformat în oțet ; înăcrit , acru . 2. Fig . Supărat , mânios , iritat ;
OPĂRITÚRĂ , opărituri , s . f . Opareală ( 2 ) ; parte iritată a pielii . - Opări + suf . -
... gol sufletesc ; a - i fi urât , a lâncezi . 2. Tranz . A supăra , a enerva , a irita