Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LACOMĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 25 pentru LACOMĂ.

FOAME

FOÁME s . f . 1. Stare funcțională periodică a organismului care se manifestă prin senzația nevoii de a mânca . 2. Fig . Dorință nestăvilită , poftă lacomă ;

 

HÂRSIT

... HÂRSÍT , - Ă , hârsiți , - te , adj . ( Reg . ) Lacom

 

HĂMESIT

... HĂMESÍT , - Ă , hămesiți , - te , adj . ( Fam . ) 1. Foarte flămând , mort de foame ; lihnit . 2. Lacom

 

HAPLEA

... HÁPLEA s . m . 1. Om nătărău , prostănac . 2. Om lacom

 

HRĂPĂREȚ

... HRĂPĂRÉȚ , - EÁȚĂ , hrăpăreți , - e , adj . Care încearcă prin orice mijloace să se îmbogățească ; lacom

 

HULPAV

... HÚLPAV , - Ă , hulpavi , - e , adj . ( Reg . ; adesea adverbial ) Foarte lacom

 

HUZDUPA

... HUZDUPÁ , huzdúp , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A mânca lacom

 

INSAȚIABIL

... INSAȚIÁBIL , - Ă , insațiabili , - e , adj . ( Rar ) Care nu se poate sătura ( cu nimic ) , nesățios , lacom

 

LĂCOMIRE

LĂCOMÍRE , lăcomiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) lacomi și rezultatul ei . - V.

 

NESĂTUL

... care nu se simte sătul niciodată ; flămând . 2. Fig . Care nu se satură cu ce are , care caută să obțină , să acapareze tot mai mult ; lacom

 

PLESCĂIT

... PLESCĂÍT , plescăituri , s . n . 1. Zgomot făcut de cineva cu gura când mănâncă repede și lacom ; sunet produs prin desprinderea bruscă a limbii de cerul - gurii sau a buzelor una de alta , prin care se exprimă mirarea ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>