Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LINGURĂ

 Rezultatele 11 - 17 din aproximativ 17 pentru LINGURĂ.

LĂCĂRIT

LĂCĂRÍT s . n . Procedeu de extragere a țițeiului cu ajutorul unei linguri cilindrice , folosit în sondele mai puțin adânci . - Et . nec . Cf . %lac^

 

LEAFĂ

LEÁFĂ^2 , lefuri , s . f . 1. Salariu . Soldă pe care o primesc soldații mercenari . LEÁFĂ^1 , lefi , s . f . ( Pop . ) 1. Partea scobită a unei linguri ; găvan . 2. Tăișul , lama sapei , a bărzii , a

 

LINGUREA

LINGUREÁ , - ÍCĂ , lingurele , s . f . 1. Mică plantă medicinală din familia cruciferelor , cu frunze crestate , cu flori albe grupate în ciorchini , întrebuințată în combaterea afecțiunilor scorbutice , pulmonare etc . ( Cochlearia officinalis ) . 2. ( Pop . ) Furca pieptului , lingura

 

LINGUROI

... LINGURÓI , linguroaie , s . n . Augmentativ al lui lingură

 

POLONIC

... POLONÍC , polonice , s . n . Lingură mare și adâncă , cu coadă lungă , folosită de obicei pentru a scoate supa sau ciorba din oală sau din castron și a ...

 

RUDAR

RUDÁR , rudari , s . m . Denumire dată , în țările românești , unor lucrători ( țigani ) care confecționau obiecte din lemn ; p . ext . meșter țigan care lucrează din lemn albii , linguri , fuse

 

SPUMIERĂ

... SPUMIÉRĂ , spumiere , s . f . Lingură

 

<<< Anterioarele