Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MEȘTER

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 21 pentru MEȘTER.

MEȘTERAȘ

... MEȘTERÁȘ , meșterași , s . m . ( Rar ) 1. Diminutiv al lui meșter

 

MEȘTERIE

MEȘTERÍE , meșterii , s . f . ( Înv . și reg . ) 1. Meserie ; p . gener . profesiune . 2. Măiestrie , pricepere ,

 

ORFEVRU

... ORFÉVRU , orfevri , s . m . ( Livr . ) Meșter

 

RUDAR

... RUDÁR , rudari , s . m . Denumire dată , în țările românești , unor lucrători ( țigani ) care confecționau obiecte din lemn ; p . ext . meșter

 

SAIDECAR

... SAIDECÁR , saidecari , s . m . ( Înv . ) Meșter

 

SCOATE

SCOÁTE , scot , vb . III . Tranz . I. 1. A lua ceva ( afară ) dintr - o cantitate mai mare sau din locul unde se află . 2. A extrage dintr - un spațiu , dintr - un înveliș etc . pentru a elibera sau a utiliza . 3. A pune la vedere ; a da la iveală , a înfățișa , a expune . 4. A ( - și ) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte , de podoabă etc . 5. A trage afară cu forța ; a smulge , a extrage , a extirpa . I - a scos o măsea . 6. A izgoni , a alunga , a da pe cineva afară dintr - un anumit loc . 7. A îndepărta pe cineva dintr - o funcție , a da afară . 8. A face pe cineva să iasă dintr - o anumită stare , a schimba starea cuiva . 9. A conduce pe călători într - un anumit loc ; a duce până într - un loc . O potecă i - a scos din pădure . 10. ...

 

TARAPANGIU

... TARAPANGÍU , tarapangii , s . m . ( În evul mediu , în Moldova și în Țara Românească ) Meșter

 

UCENIC

... UCENÍC , - Ă , ucenici , - ce , s . m . și f . 1. Persoană ( tânără ) care învață o meserie lucrând în producție sub îndrumarea unui meșter sau urmând o școală profesională . 2. Adept și continuator al unui savant , al unui filozof , al unui artist ; p . ext . începător într - o activitate ; discipol ...

 

UCENICI

... UCENICÍ , ucenicesc , vb . IV . Intranz . A învăța o meserie lucrând , activând pe lângă un meșter

 

ZLĂTAR

... ZLĂTÁR , zlătari , s . m . 1. ( Înv . ) Meșter

 

<<< Anterioarele