Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MORFOLOGIC

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 31 pentru MORFOLOGIC.

INFANTILISM

INFANTILÍSM s . n . Anomalie în dezvoltarea corporală și psihică , caracterizată prin persistența , la vârsta adultă , a unor trăsături morfologice și funcționale specifice

 

INFIX

INFÍX , infixe , s . n . Element fonetic ( de obicei consoană ) care se inserează în rădăcina unui cuvânt și are o valoare

 

ISOGLOSĂ

... ISOGLÓSĂ , isoglose , s . f . Linie care marchează , pe o hartă lingvistică , limitele răspândirii unui fenomen fonetic , lexical sau morfologic

 

IZOGAMIE

... IZOGAMÍE s . f . ( Biol . ) Formă primitivă de înmulțire sexuată , în care cei doi gameți care participă la fecundare sunt asemănători din punct de vedere morfologic

 

MALFORMAȚIE

MALFORMÁȚIE , malformații , s . f . ( Med . ) Anomalie morfologică congenitală a unui organ , a unui aparat sau sistem sau a unei părți a corpului unei

 

MATURAȚIE

MATURÁȚIE , maturații , s . f . 1. Totalitatea transformărilor pe care le suferă o celulă sexuală , un fruct sau un organism până la dezvoltarea lor morfologică completă ; proces de maturizare ; maturare . 2. Totalitatea transformărilor fizice sau chimice pe care le suferă unele substanțe sau sisteme coloide înainte de a ajunge la forma definitivă ;

 

METAMORFOZĂ

METAMORFÓZĂ , metamorfoze , s . f . 1. Totalitatea transformărilor biologice pe care le suferă unele animale inferioare în cursul dezvoltării lor de la ieșirea din ou până la faza de adult . 2. Transformare morfologică și funcțională a unor organe ale plantelor . 3. Transformare , schimbare a înfățișării sau , fig . a caracterului , a felului de a fi al unei persoane ; p . gener . transformare a unei ființe , a unui obiect etc . 4. ( Mitol . ) Transformare a unei ființe umane în animal , în plantă sau într - un lucru

 

METAPLAZIE

METAPLAZÍE , metaplazii , s . f . ( Med . ) Proces de transformare a unui țesut diferențiat într - un țesut cu o altă structură

 

MINERALOGIE

MINERALOGÍE s . f . Disciplină geologică fundamentală care se ocupă cu studierea structurii , caracterelor morfologice , fizice și chimice ale mineralelor , precum și cu modul de formare a acestora și a asociațiilor lor

 

MORFOGENEZĂ

MORFOGENÉZĂ s . f . 1. Proces de formare a structurilor morfologice ale organismelor . 2. Ramură a geomorfologiei care studiază originea formelor de relief ;

 

MORFONEM

MORFONÉM , morfoneme , s . n . ( Lingv . ) Fonem care intră în alternanțe

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>