Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUT
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 40 pentru MUT.
HORȚÍȘ , - Ă , horțiși , - e , adj . ( Reg . ; adesea adverbial ) Pieziș . - Horți ( reg . " a muta ceva din " et . nec . ) + suf . -
... să explice sau să completeze un text . 2. ( În sintagma ) Ilustrație muzicală = a ) acompaniament , fond muzical sau efecte sonore care însoțesc un film mut , un spectacol de teatru , o evocare literară etc . ; b ) fragmente sau bucăți muzicale executate ca exemplificări la o expunere de specialitate . [ Var . : ilustrațiúne s . f ...
... MUȚÍ , muțesc , vb . IV . Intranz . ( Pop . ) 1. A pierde facultatea de a vorbi ; a deveni mut
... MUȚÍU adv . A lătra a muțiu ( Reg . ; în expr . ) = a lătra înfundat . - Probabil contaminare între mut
MUTÁRE , mutări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) muta și rezultatul ei ; mutat . 2. ( Spec . ) Deplasare a pieselor făcută alternativ de adversari în cursul unei partide de
MUTÁT , mutaturi , s . n . Mutare . - V.
... Fam . ) Persoană tăcută , tinudă , care vorbește puțin ; om prostuț , bleg . 2. ( Bot . ) Plantă al cărei rizom se întrebuințează ca leac împotriva durerilor abdominale ( Scopalia carniolica ) . - Mut
NOMÁD , - Ă , nomazi , - de , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană , grup social ) care nu are așezare statornică într - un loc , care se mută dintr - un loc în altul , care rătăcește . 2. Adj . Caracteristic nomadismului . Viață
PERMUTÁ , permút , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) muta în altă parte cu serviciul , cu slujba ; a ( se ) transfera . 2. Tranz . ( Mat . ; Lingv . ) A efectua o permutare (
PETRÉCE , petréc , vb . III . I. 1. Tranz . și intranz . A - și duce viața sau a - și ocupa timpul ( într - un anumit fel , într - un anumit loc , o anumită perioadă ) ; a trăi . 2. Intranz . A - și duce viața sau a - și ocupa timpul în chip plăcut ( înveselindu - se , distrându - se , chefuind etc . ) ; a se distra , a se desfăta ; a chefui . 3. Refl . unipers . ( Despre evenimente , întâmplări , gânduri , sentimente etc . ) A avea o anumită desfășurare , o anumită evoluție , a se produce într - un anumit fel ; a se întâmpla , a se desfășura . 4. Refl . ( Înv . și pop . ) A se sfârși , a se termina ; a se epuiza ; a dispărea . 5. Tranz . ( Reg . ) A vinde , a desface mărfuri , produse etc . II. Tranz . 1. A însoți , a conduce pe cineva la plecare o bucată de drum ; p . ext . a însoți , a întovărăși pe cineva pe un drum , într - o călătorie , într - o acțiune . 2. ( Pop . ) A străbate , ...
RIDICÁ , ridíc , vb . I . I. Tranz . 1. A lua de jos și a duce în sus ( susținând cu forța brațelor , cu spatele etc . ) ; a sălta . 2. A lua de pe ceva ; a îndepărta , a înlătura . 3. A lua și a duce în alt loc , a muta din loc . 4. A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat sau culcat , a - l readuce în poziție verticală . 5. ( În expr . ) A ridica un plan = a determina , prin măsurători de distanțe și unghiuri , poziția punctelor dintr - o regiune și a le reprezenta pe o hartă . II. 1. Refl . ( Despre ființe ) A se scula de jos , părăsind poziția de așezat sau de culcat . 2. Refl . ( Despre construcții înalte , copaci etc . ) A avea o direcție verticală , a se îndrepta în sus , a se înălța . 3. Tranz . A mișca , a îndrepta în sus brațele , mâinile , capul , sprâncenele etc . ; a da o mișcare verticală , a duce mai sus . 4. Refl . ( Despre ...