Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCARĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru OCARĂ.

BEȘTELI

... BEȘTELÍ , beștelesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A face pe cineva de ocară

 

ÎNJURĂTURĂ

... ÎNJURĂTÚRĂ , înjurături , s . f . Vorbă sau expresie injurioasă , de ocară

 

ÎNJURA

... ÎNJURÁ , înjúr , vb . I . Tranz . , intranz . și refl . , recipr . A spune cuvinte injurioase sau de ocară

 

BATJOCORI

... BATJOCORÍ , batjocoresc , vb . IV . Tranz . A face pe cineva sau ceva de râs , de rușine , de ocară

 

BATJOCURĂ

... BATJÓCURĂ , batjocuri , s . f . Luare în ras , bătaie de joc ; vorbă , faptă , lucru de râs , de ocară

 

DEFĂIMĂTOR

... DEFĂIMĂTÓR , - OÁRE , defăimători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care defăimează ; de ocară

 

DEZONOARE

... DEZONOÁRE s . f . Lipsă de onoare ; necinste ; p . ext . ocară

 

HUIDEO

... HUIDEÓ interj . Strigăt cu care se alungă porcii ; p . ext . strigăt de ocară

 

HUIDUI

HUIDUÍ , huiduiesc ( húidui ) , vb . IV . Tranz . A alunga pe cineva strigând " huideo " , a batjocori violent pe cineva cu ocări și cu fluierături ; a hătcăi . - Huideo + suf . -

 

HULĂ

... ondulatorie a suprafeței mării , urmând după o furtună sau după o briză puternică ; p . ext . furtună pe mare . HÚLĂ^1 , hule , s . f . ( Pop . ) Ocară

 

HULI

... HULÍ , hulesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva , a ocărî pe cineva ; p . ext . a vorbi de rău , a calomnia , a ...

 

   Următoarele >>>