Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCAZIE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 35 pentru OCAZIE.
FI , sunt , vb . IV . Intranz . A. ( Verb predicativ ) 1. A exista , a avea ființă . A fi sau a nu fi . 2. A se afla , a se găsi într - un anumit loc , la o anumită persoană . Cine - i acolo ? 3. A trăi , a viețui , a o duce ; ( despre lucruri , situații , acțiuni etc . ) a dura , a dăinui , a ține . Vechi obiceiuri care sunt și astăzi . 4. A se îndeplini , a se întâmpla , a se petrece , a avea loc . Mi - a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit cu dativul ; împreună cu un nume predicativ , exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e ...
ILUMINÁȚIE , iluminații , s . f . Iluminare puternică a unui oraș , a unei străzi etc . cu ocazia unei sărbători , a unei festivități ; luminație . [ Var . : iluminațiúne , - i s .
JUBILIÁR , - Ă , jubiliari , - e , adj . De jubileu , făcut pentru un sau cu ocazia unui
LÍCTOR , lictori , s . m . ( în Roma antică ) Persoană care însoțea , în anumite ocazii , pe înalții demnitari , mergând înaintea lor și purtând
... a apărut un anumit lucru . II. 1. Slujbă , post ^2 ; funcție . 2. Situație socială a cuiva ; p . gener . situație . III. Moment potrivit ; prilej , ocazie . IV. ( În expr . ) În loc de . . . sau în locul . . . , se spune pentru a arăta o înlocuire , o substituire . În loc să . . . ( sau de ...
... MOMÉNT , momente , s . n . 1. Interval scurt de timp ; clipă , secundă . 2. Ocazie
... OCAZIONÁL , - Ă , ocazionali , - e , adj . 1. Care are loc cu prilejul unui anumit eveniment . 2. Care se ivește întâmplător ; accidental , de ocazie
... OCAZIÚNE s . f . v . ocazie
ORÁȚIE , orații , s . f . 1. ( Pop . ) Urare în versuri pe care colăcarii o adresează mirilor la nuntă ; conăcărie . 2. ( Livr . ; înv . ) Felicitare , urare ; p . ext . cuvântare , discurs ( rostit la anumite ceremonii sau ocazii ) . 3. ( Înv . ) Oratoriu ^1 ( 1 ) . [ Var . : orațiúne s .
... A nu divulga , a nu destăinui ( secrete , taine etc . ) . 4. A pune ceva deoparte , a - și rezerva pentru altă ocazie
PASTORÁL , - Ă , pastorali , - e , adj . , s . f . 1. Adj . De păstor , păstoresc ; p . ext . de la țară . câmpenesc , rustic . 2. Adj . ( Despre creații literare ) Care zugrăvește în mod idilic viața păstorilor , viața de la țară ; bucolic . 3. S . f . Operă literară cu conținut pastoral ( 2 ) ; bucolică . 4. adj . ( Rar ) Care aparține pastorilor sau preoților , privitor la pastori sau la preoți . Cârjă pastorală . 5. S . f . Scrisoare publică , cuprinzând îndemnuri și urări , prin care un arhiereu se adresează preoților și credincioșilor cu ocazia sărbătorilor religioase mari sau a altor evenimente