Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POTRIVI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 230 pentru POTRIVI.

POTRIVIT

... adecvat , nimerit . 3. Aranjat , așezat ; întocmit , meșteșugit . 4. Moderat , temperat ; de mijloc ; acceptabil . La o depărtare potrivită . - POTRIVÍT^1 s . n . Potrivire ; aranjare , așezare . - V. potrivi

 

CORESPUNZĂTOR

CORESPUNZĂTÓR , - OÁRE , corespunzători , - oare , adj . Care corespunde , care se potrivește , care este potrivit sau conform , care se află în conformitate cu . . . ; adecvat , potrivit , nimerit . - Corespunde + suf . -

 

POTRIVIRE

... POTRIVÍRE , potriviri , s . f . Acțiunea de a ( se ) potrivi și rezultatul ei ; potrivit ^1 . - V. potrivi

 

ADAPTA

ADAPTÁ , adaptez , vb . I . 1. Tranz . A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe ; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări ; a face să se potrivească . 2. Tranz . și refl . ( Biol . ) A ( se ) transforma prin adaptare ( 2 ) . 3. Refl . și tranz . A ( se ) acomoda , a ( se ) deprinde , a ( se )

 

FACE

... A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da cuiva posibilitatea de a . . . Ce - a făcut , ce - a dres , că ...

 

INTELECTUALISM

INTELECTUALÍSM s . n . 1. Concepție potrivit căreia intelectul ( rațiunea ) este capabil ( ă ) de a înțelege lumea . 2. Doctrină potrivit căreia procesele afective și voliționale se reduc la cele intelectuale . 3. Doctrină care reduce actul moral la cunoaștere , considerând că înțelegerea binelui implică săvârșirea lui . [ Pr . : - tu -

 

NEPOTRIVIT

NEPOTRIVÍT , - Ă , nepotriviți , - te , adj . Care nu se potrivește , nu se justifică , nu se recomandă , nu este indicat ( într - o anumită împrejurare ) ; inoportun ; deplasat . - Ne - +

 

NIMERI

... să realizeze scopul propus . 5. Refl . A se întâmpla ca ceva sau cineva să fie într - un anumit fel ; a se potrivi

 

OPORTUN

OPORTÚN , - Ă , oportuni , - e , adj . Care se întâmplă , care se face la momentul potrivit ; adecvat situației , împrejurărilor ; potrivit , indicat , nimerit ,

 

PERTINENT

PERTINÉNT , - Ă , pertinenți , - te , adj . 1. ( Livr . ) Care se potrivește exact obiectului despre care este vorba , care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze ; potrivit , nimerit , convenabil ; p . ext . care denotă profunzime , competență . 2. ( Despre elemente lingvistice ) Dotat cu o anumită funcțiune într - un sistem

 

   Următoarele >>>