Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROPOZIȚIE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 97 pentru PROPOZIȚIE.
CONSTRÚCȚIE , construcții , s . f . 1. Clădire executată din zidărie , lemn , metal , beton etc . , pe baza unui proiect , care servește la adăpostirea oamenilor , animalelor , obiectelor etc . ; spec . casă , edificiu , clădire . 2. Faptul de a construi . 3. ( La pl . ) Ramură a economiei naționale care are ca obiect efectuarea de construcții ( 1 ) ; ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul , proiectarea și executarea construcțiilor . 4. ( Lingv . ) Grup de cuvinte între care există anumite raporturi sintactice ; grup stabil de cuvinte ; mod de a grupa cuvintele în propoziții și propozițiile în
... adj . , subst . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care coordonează . 2. Adj . ( Lingv . ; în sintagma ) Conjuncție coordonatoare = conjuncție care leagă propoziții sau părți de propoziție de același fel . 3. S . n . Aparat care indică în mod automat pilotului , în cursul zborului , locul unde se află avionul și distanța parcursă de ...
... COPULATÍV , - Ă , - copulativi , - e , adj . 1. ( Despre conjuncții ) Care leagă părți de propoziție
DETERMINÁ , determin , vb . I . Tranz . 1. A condiționa în mod necesar , a servi drept cauză pentru apariția sau dezvoltarea unui fapt , a unui fenomen ; a cauza , a pricinui . 2. A fixa ( cu precizie ) ; a stabili , a hotărî ( o dată , un termen etc . ) . 3. A face ca cineva să ia o anumită hotărâre . 4. ( Despre cuvinte sau propoziții ) A preciza sensul altui cuvânt sau altei propoziții . Adverbele determină verbele pe care le
DETERMINÁNT , - Ă , determinanți , - te , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care determină sau este de natură să determine ceva ; hotărâtor . 2. ( Despre cuvinte sau propoziții ; adesea substantivat ) Care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziții cu care este în legătură , fiind subordonat acestora . II. S . m . Expresie matematică ale cărei elemente sunt așezate sub forma unui tabel și care servește la rezolvarea sistemelor de
... a fost precizat . care a fost stabilit . 2. ( Despre cuvinte sau propoziții ) Al cărui sens este precizat de alt cuvânt sau de altă propoziție
... FÍE^1 conj . 1. ( În corelație cu sine însuși sau cu " or " și " sau " , introduce o propoziție disjunctivă , exprimând nu numai alternanța sau opoziția , ci și o nuanță de condiție ) Ori . . . ori . . . 2. ( Urmat de " și " introduce o propoziție concesivă ) Chiar ( și ) , măcar . FÍE^2 s . f . ( Înv . ; azi pop . , urmat de un adj . pos . sg . ) Fiică . A fost fie - sa pe ...
FIÍNDCĂ conj . ( Arată legătura cauzală dintre afirmația din propoziția regentă și cea din propoziția subordonată ) Pentru că , deoarece ; de vreme ce . - Fiind ( < fi ) +
INCIDÉNT , - Ă , incidenți , - te , s . n . , adj . I. S . n . 1. Întâmplare neașteptată ( și neplăcută ) care apare în desfășurarea unei acțiuni . 2. Obiecție ( secundară și neașteptată ) ridicată în cursul unui proces de una dintre părți . II. Adj . 1. ( Despre cuvinte sau propoziții ) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze . 2. ( Fiz . ; în sintagma ) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două
NICI adv . , conj . I. Adv . 1. ( Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei , exprimând o negație mai categorică decât " nu " și fiind de obicei dublat de " nu " ) Nici nu s - a clintit . 2. ( În expr . ) Nici că = deloc nu . . . 3. ( Împreună cu pron . nehot . " unul " , " una " formează pronume negative ) Nu mai e nici unul . II. Conj . ( De obicei urmat de " nu " ; leagă două sau mai multe propoziții , stabilind un raport de coordonare copulativă și purtând accentul în frază ; repetat , arată excluderea , pe rând , a ideilor exprimate prin propozițiile sau prin cuvintele pe care le precedă ) Nu are timp , nici nu dorește . Nici nu vede , nici nu
... fie că " , " sau " , introduce sau leagă două propoziții subordonate opuse ) Fie că va da zăpadă , ori că iarba va înverzi . II. Adv . ( Pop . ; introduce o propoziție