Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂGUBI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PĂGUBI.

PĂGUBIRE

... PĂGUBÍRE , păgubiri , s . f . Faptul de a păgubi . - V. păgubi

 

PĂGUBIT

... PĂGUBÍT , - Ă , păgubiți , - te , adj . Care a suferit o pagubă . - V. păgubi

 

DEFRAUDAT

DEFRAUDÁT , - Ă , defraudați , - te , adj . ( Despre bani ) Însușit prin fraudă : sustras , delapidat ; ( despre instituții sau oameni ) păgubit , frustrat . [ Pr . : - fra - u - ] - V.

 

DESPĂGUBI

... vb . IV . Tranz . și refl . A plăti cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi ( materiale , morale ) suferite . - Des ^1 - + păgubi

 

FRUSTRA

... A lipsi pe cineva ( în special statul sau o instituție a lui ) de un drept sau de un bun ; a păgubi

 

FURA

FURÁ , fur , vb . I . Tranz . 1. A - și însuși pe ascuns sau cu forța un lucru care aparține altcuiva ; a lua ceva fără nici un drept de la cineva , păgubindu - l ; a hoți , a jefui , a prăda . 2. Fig . A fermeca , a vrăji . [ Formă gramaticală : ( în loc . ) furate ,

 

LEZA

... lezez , vb . I . Tranz . 1. ( Livr . ) A vătăma , a răni . 2. A aduce ( cuiva ) un prejudiciu , a păgubi

 

MOFLUZ

MOFLÚZ , - Ă , mofluji , - ze , s . m . și f . , adj . 1. ( Înv . ) ( Om ) falit ; ( om ) sărăcit , ruinat ; ( om ) sărac . 2. ( Om ) înșelat , păgubit ; p . ext . ( om ) nemulțumit , dezamăgit , blazat . [ Pl . și : mofluzi . - Var . : muflúz , - ă s . m . și f . ,

 

PĂGUBITOR

... PĂGUBITÓR , - OÁRE , păgubitori , - oare , adj . Care aduce sau provoacă o pagubă sau un prejudiciu ; stricător , dăunător . Păgubi

 

PREJUDICIAT

PREJUDICIÁT , - Ă , prejudiciați , - te , adj . Vătămat , păgubit . [ Pr . : - ci - at ] - V.