Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PĂRTINITOR

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru PĂRTINITOR.

NEPĂRTINITOR

... NEPĂRTINITÓR , - OÁRE , nepărtinitori , - oare , adj . ( Pop . ) Imparțial , drept , obiectiv . - Ne - + părtinitor

 

PĂTIMAȘ

... PĂTIMÁȘ , - Ă , pătimași , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Cuprins , stăpânit de o patimă , rob al unei pasiuni ; p . ext . părtinitor

 

PARȚIAL

... PARȚIÁL^2 , - Ă , parțiali , - e , adj . ( Rar ) Care părtinește ; părtinitor . [ Pr . : - ți - al ] PARȚIÁL^1 , - Ă , parțiali , - e , adj . Care reprezintă numai o parte dintr - un tot ; care se efectuează numai în parte , care nu ...

 

PARȚIALITATE

PARȚIALITÁTE s . f . ( Rar ) Atitudine părtinitoare ( față de cineva sau de ceva ) ; părtinire . [ Pr . : - ți -

 

SUBIECTIV

... caracter personal , care se petrece în conștiința cuiva ; care , într - o judecată , acțiune etc . , ține seamă numai de sentimentele , de pornirile și de ideile sale ; părtinitor

 

SUBIECTIVITATE

SUBIECTIVITÁTE s . f . Însușirea de a fi subiectiv ( 2 ) ; atitudine subiectivă , părtinitoare față de cineva sau de ceva ; subiectivism ( 2 ) . - Subiectiv + suf . - itate ( după fr .

 

TENDENȚIOS

... TENDENȚIÓS , - OÁSĂ , tendențioși , - oase , adj . Care urmărește un anumit scop , care trădează o tendință ascunsă ; care vrea să insinueze ceva ; lipsit de obiectivitate , părtinitor