Căutare text înDEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRECUNOAȘTE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentruRECUNOAȘTE.

RECUNOSCUT

RECUNOSCÚT , - Ă , recunoscuți , - te , adj . 1. Identificat , cunoscut . 2. Acceptat ( ca bun , ca adevărat , ca valabil ) ; mărturisit , declarat . 3. ( Despre o poziție , o formație militară etc . ) Cercetat îndeaproape ,

 

RECUNOSCĂTOR

... RECUNOSCĂTÓR , - OÁRE , recunoscători , - oare , adj . Care recunoaște un serviciu , un bine ce i s - a făcut , care poartă ( cuiva ) recunoștință . - Recunoaște

 

CONFIRMA

... CONFIRMÁ , confirm , vb . I . Tranz . 1. A recunoaște justețea unei afirmații făcute de altcineva mai înainte ; a atesta , a mărturisi autenticitatea , exactitatea unui lucru ; a întări o ...

 

RECUNOAȘTERE

... RECUNOÁȘTERE , recunoașteri , s . f . Acțiunea de a ( se ) recunoaște și rezultatul ei . - V. recunoaște

 

RECUZA

... RECUZÁ , recúz , vb . I . Tranz . A nu recunoaște competența sau autoritatea unui judecător , a unui martor etc . , p . ext . a respinge , a nu recunoaște

 

SEMN

... 2. Gest , mișcare care exprimă un gând , o intenție , o stare sufletească sau sugerează cuiva o acțiune . 3. Notă specifică , trăsătură distinctivă după care se recunoaște un lucru , o ființă ; semnalment ; însemnare făcută pe un lucru sau pe un animal cu scopul de a - l deosebi de celelalte sau ...

 

ÎNCHINA

... a - și pleca numai capul ) înaintea cuiva , în semn de respect , de devotament , de afecțiune sau ca simplu salut . 3. Refl . ( Înv . ) A recunoaște suzeranitatea cuiva ; a accepta să devină vasal . 4. Tranz . ( Înv . ) A dărui cuiva ceva în semn de evlavie , de supunere , de ...

 

ȘIISM

... ȘIÍSM s . n . Curent islamic care nu recunoaște

 

ALEGE

... Tranz . A desemna pe cineva prin vot ; a vota . 3. Tranz . ( Pop . ) A deosebi dintre alții , a recunoaște dintre mai mulți ; a distinge . 4. Tranz . și refl . A ( se ) împărți formând mai multe grupe . 5. Tranz . A curăța ...

 

AMORALISM

... AMORALÍSM s . n . Concepție care preconizează o atitudine indiferentă față de morală ; faptul de a nu recunoaște

 

AUTENTIC

AUTÉNTIC , - Ă , autentici , - ce , adj . Care este conform cu adevărul , a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială ; recunoscut ca propriu unui autor sau unei

 

   Următoarele >>>