Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SENTIMENT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 221 pentru SENTIMENT.
... MÂNDRÍE , mândrii , s . f . 1. Sentiment de mulțumire , de satisfacție , de plăcere , de bucurie ; ceea ce produce mulțumire , satisfacție , plăcere , bucurie ; sentiment de demnitate , de încredere în calitățile proprii . 2. Sentiment
... 2. A întreprinde un lucru ca exercițiu , de probă ; a face tentative de . . . 3. A fi cuprins de un sentiment
... ÎNCIFRÁ , încifrez , vb . I . Tranz . A reda o idee , un sentiment etc . , în mod indirect , simbolic , metaforic ; a exprima o idee , un sentiment
... CONȘTIÍNȚĂ , conștiințe , ( rar ) s . f . 1. ( Fil . ) Sentiment , intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență ; p . ext . cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și ...
... Omagiu care se aduce divinității prin acte religioase ; manifestare a sentimentului religios prin rugăciuni și prin acte rituale ; totalitatea ritualurilor unei religii . 2. Sentiment
... DRÁGOSTE , dragoste , s . f . I. Sentiment de afecțiune pentru cineva sau ceva ; spec . sentiment de afecțiune față de o persoană de sex opus ; iubire , amor . II. Plantă erbacee cu frunze în formă de lance , dințate și cu flori roz ...
DRAMATÍSM s . n . 1. Încordarea acțiunii , a situației , intensitatea conflictului , profunzimea și ciocnirea sentimentelor care caracterizează o operă ( dramatică ) , un spectacol etc . 2. Fig . Situație , împrejurare care creează o luptă ascuțită între sentimente și interese , conflicte zguduitoare etc . ;
INTIMÍST , - Ă , intimiști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Artist care exprimă în creația sa sentimente cu caracter strict personal , intime ; partizan al intimismului . 2. Adj . Care exprimă sentimente intime , cu caracter personal . Poezie intimistă . Din fr .
... s . m . și f . ( Om ) lipsit de curaj și de sentimentul onoarei ; ( om ) fricos , mișel . 2. Adj . Care demonstrează , trădează lipsă de curaj și de sentiment
LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...