Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STĂRUINȚĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru STĂRUINȚĂ.
... ÎNDĂRĂTNICÍE , îndărătnicii , s . f . Încăpățânare ; p . ext . stăruință
... ASIDUITÁTE s . f . Stăruință
... cerșesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A cere de pomană ; a cerșetori . 2. Intranz . A cere ceva cu stăruință
CIHĂI , cihăiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A stărui foarte mult pe lângă cineva să facă ceva , a plictisi pe cineva cu stăruințele . [ Var . : cehăi vb .
... CONJURÁ , conjúr , vb . I . 1. Tranz . A ruga cu stăruință
... dibăcesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) 1. A potrivi lucrurile cu îndemânare , cu iscusință ; a nimeri . 2. A căuta cu stăruință
IMPORTUNÁ , importunez , vb . I . Tranz . ( Livr ) A plictisi sau a stingheri pe cineva cu stăruințele sau cu prezența
... IMPORTUNITÁTE s . f . ( Livr . ) Stăruință
... INSISTÉNȚĂ , insistențe , s . f . Stăruință
... A se afurisi , a se blestema ( pentru a întări cele afirmate ) . 3. Tranz . ( Pop . ) A ruga pe cineva cu stăruință
... PERSEVERÉNȚĂ , perseverențe , s . f . Acțiunea de a persevera ; însușirea de a fi perseverent ; stăruință