Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUVERANĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 42 pentru SUVERANĂ.

CURTEZANĂ

... CURTEZÁNĂ , curtezane , s . f . Femeie de moravuri ușoare , care trăia la curtea unui suveran

 

DIADEMĂ

DIADÉMĂ , diademe , s . f . Podoabă în formă de cunună făcută din metal prețios și împodobită cu pietre scumpe , purtată pe cap de suverani , de unii reprezentanți ai bisericii și , în reprezentările plastice , de anumite divinități ; podoabă făcută din diverse materiale și purtată de femei pe frunte , la numite ocazii . [ Pr . : - di - a - ] [ Var . : ( înv . ) : diadém s .

 

DINASTIE

DINASTÍE , dinastii , s . f . Familie ai cărei membri se succedă la cârma unui stat ( ca principi , regi sau împărați ) ; șir de suverani care alcătuiesc o astfel de

 

DOMN

DÓMN , domni , s . m . 1. Termen de politețe pentru un bărbat . 2. Persoană care are autoritatea , posibilitatea de a face ceva ; stăpân . 3. Titlu purtat de suveranii Țării Românești și ai Moldovei ; voievod , domnitor ; persoană care purta acest titlu . 4. Dumnezeu ; Isus

 

DOMNITOR

DOMNITÓR , - OÁRE , domnitori , - oare , s . m . , adj . I. S . m . Domn ( 3 ) ; spec . titlu purtat de suveranii României între 1859 și 1881 ; persoanaă care avea acest titlu . II. Adj . 1. ( În sintagma ) Familie ( sau casă ) domnitoare = dinastie . 2. Fig . ( Rar ) Care domnește , stăpânește , domină . - Domni + suf . -

 

GUVERNOR

... GUVERNÓR , guvernori , s . m . Persoană însărcinată în trecut cu educația unui tânăr nobil sau a unui fiu de suveran

 

HAN

HAN ^2 , hanuri , s . n . Local cu ospătărie unde se pot adăposti peste noapte drumeții ( cu caii și căruțele lor ) . HAN ^1 , hani , s . m . Titlu purtat , în evul mediu , de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din Orient ; persoană care avea acest titlu ; han -

 

HERALD

HERÁLD , heralzi , s . m . Dregător la curțile suveranilor din evul mediu , care avea sarcina de a purta insignele monarhilor sau ale principilor , de a anunța începutul turnirelor și numele învingătorilor , de a transmite declarațiile de război

 

IMAM

IMÁM , imami , s . m . 1. Preot sau prelat musulman ; conducătorul rugăciunii colective într - o moschee . 2. Titlu purtat de unii suverani musulmani ( care dețin și conducerea bisericii ) . [ Var . : imán s .

 

INTERREGN

... INTERRÉGN , interregnuri , s . n . Interval de timp în care un stat monarhic este lipsit de suveran

 

LEGITIMIST

... LEGITIMÍST , - Ă , legitimiști , - ste , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care susține o dinastie sau un suveran

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>