Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TURNA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 59 pentru TURNA.

CĂLDĂRAȘ

CĂLDĂRÁȘ^2 , căldărași , s . m . ( Ornit . ) Botroș . - CĂLDĂRÁȘ^1 , căldărași , s . m . Muncitor care curăță de zgură oala de turnat oțel și montează pâlnia și dopul acesteia . - Căldare + suf . -

 

CĂUȘ

CĂÚȘ , căușe , s . n . 1. Vas de lemn in formă de cupă sau de lingură mare , folosit pentru a lua apă , făină , grăunțe etc . ; cauc ; p . ext . nume dat unor unelte care au această formă . 2. Lingură mare de lemn cu care se toarnă vinul din pritoacă în cadă . 3. Lingură de formă specială folosită la prepararea brânzeturilor , cu care se scoate , se așază și se amestecă coagulul . 4. Lingură de tablă sau de lemn cu ajutorul căreia se scoate apa din barcă . 5. Piesă din tablă folosită pentru legarea cablului de foraj de un ax sau a două cabluri între ele . 6. Cancioc . 7. ( Mar . ) Bazin mic într - un port , pentru

 

CAFETIERĂ

CAFETIÉRĂ , cafetiere , s . f . Aparat pentru preparat și pentru turnat cafeaua ; vas pentru păstrarea

 

CALUP

CALÚP , calupuri , s . n . ( Pop . ) 1. Calapod , tipar în cărămidărie , olărit , cizmărie . 2. Bucată ( de săpun , de brânză etc . ) de forma tiparului în care a fost turnată . 3. Bucată ( paralelipipedică ) de piatră , beton sau lemn , care servește la executarea unor

 

CARIE

CÁRIE , carii , s . f . 1. Leziune de natură microbiană sau chimică a dinților , a oaselor și care , prin evoluție , formează o cavitate . 2. Defect superficial al pieselor turnate , sub forma unor canale cu margini

 

CINTRU

CÍNTRU , cintre , s . n . Partea concavă a unei bolți sau a unui arc ; cofraj sau construcție provizorie pe care se toarnă sau care susține o boltă sau un arc în

 

COȘ

COȘ ^2 , coșuri , s . n . Bubuliță purulentă care se formează pe față sau pe corp ca urmare a unei leziuni sau a unei inflamații a glandelor sebacee . - [ Pl . și : ( m . ) coși ] COȘ ^1 , coșuri , s . n . 1. Obiect de diferite forme , făcut dintr - o împletitură de nuiele , de papură , de rafie etc . , cu sau fără toarte , care servește la transportarea sau la depozitarea unor obiecte ; coșarcă . 2. Unealtă de pescuit de formă ovală , cilindrică etc . , făcută din împletitură de nuiele sau de mlajă și folosită la prinderea peștilor mici . 3. ( La jocul de baschet ) Cerc metalic fixat perpendicular pe un panou de lemn și prevăzut cu o plasă fără fund prin care trebuie să fie trecută mingea pentru a se marca un punct ; punct marcat în acest fel . 4. Parte din instalația unei mori mici , în formă de ladă cu gura largă și fără fund , în care se toarnă grăunțele de măcinat . 5. Împletitură de nuiele care se așază ca o ladă pe fundul carului , înlocuind loitrele și codârla când se transportă lucruri mărunte . 6. Acoperământ de piele sau de pânză al unei trăsuri , care se poate ridica sau strânge . 7. ( ...

 

COFRA

... COFRÁ , cofrez , vb . I . Tranz . A turna

 

COFRAJ

COFRÁJ , cofraje , s . n . Tipar ( din lemn sau de metal ) în care se toarnă un material de construcție în stare fluidă pentru a se întări după forma

 

COFRAT

COFRÁT , - Ă , cofrați , - te , adj . ( Despre materiale de construcție fluide ) Care a fost turnat într - un cofraj . - V.

 

COMPOTIERĂ

COMPOTIÉRĂ , compotiere , s . f . Vas în care se toarnă compotul pentru a fi servit la masă . [ Pr . : - ti - e - ] - Compot + suf . - ieră . Cf . fr . %

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>