Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VECINĂTATE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 26 pentru VECINĂTATE.
ENDOSPÉRM , endosperme , s . n . Țesut vegetal situat în vecinătatea embrionului , în care se înmagazinează substanțele de rezervă necesare creșterii
EXOMORFÍSM s . n . Totalitatea transformărilor pe care le suferă rocile din vecinătatea unui punct eruptiv sub influența temperaturii și soluțiilor
FLOTÍLĂ , flotile , s . f . 1. Unitate de nave militare care acționează pe fluvii și pe lacuri , uneori și pe mări , în vecinătatea litoralului ; mare unitate militară navală . 2. ( Ieșit din uz ; adesea determinat prin " de aviație " ) Unitate în aviația militară , corespunzând regimentului din armata de
... de relații bazat pe proprietatea stăpânului feudal asupra pământului și pe dependența personală a țăranului față de stăpânul feudal ; starea iobagului ; șerbie , rumânie , vecinătate
... JUR ^3 , jururi , s . n . ( Pop . ) Jurământ . JUR ^2 , jururi , s . n . Spațiu în mijlocul căruia se află cineva sau ceva ; împrejurime ; vecinătate
MEDITERANEÁN , - Ă , mediteraneeni , - e , adj . Care aparține Mării Mediterane sau regiunilor situate în vecinătatea ei , privitor la Marea Mediterană sau la regiunile din jurul
... MELEÁG , meleaguri , s . n . ( De obicei la pl . ) Loc . teren ( situat în apropierea cuiva ) , împrejurime , vecinătate
... e cartea . II. Adj . pos . 1. ( Indică posesiunea ) Care aparține vorbitorului . Cartea mea e bună . 2. ( Indică dependența , legătura reciprocă de înrudire , de prietenie , de vecinătate etc . ) Tatăl meu este doctorul spitalului . 3. ( Indică apartenența ) Care ține de cel care vorbește ; care îi este propriu . Glasul meu . 4. ( Indică subiectul , autorul ...
PIROMETAMORFÍSM s . n . Totalitate a transformărilor suferite de rocile din vecinătatea imediată a unui corp eruptiv din cauza temperaturilor
... PRIMPREJÚR adv . , prep . ( Local ) 1. Adv . Prin apropiere , din ( sau în ) vecinătate
... PROXIMITÁTE s . f . ( Livr . ) Apropiere imediată ( în spațiu sau în timp ) ; vecinătate