Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VITAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru VITAL.

ANABIOZĂ

ANABIÓZĂ s . f . Reducere a activității vitale la unele organisme din pricina condițiilor neprielnice de viață . [ Pr . : - bi -

 

CREȘTE

CRÉȘTE , cresc , vb . III . 1. Intranz . ( Despre oameni , animale și plante sau despre părți ale lor ) A se mări treptat , a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism ; a se dezvolta . 2. Intranz . A - și petrece copilăria , a trăi primii ani din viață ( într - un loc ) . 3. Tranz . A îngriji , a educa ( un copil ) . 4. Intranz . A se mări , a spori ( ca număr , volum , intensitate , durată etc . ) . 5. Intranz . ( Despre aluat ) A se umfla , a se ridica prin dospire . 6. Intranz . ( Despre ape ) A - și mări volumul , a se umfla . [ Perf . s . crescúi , part .

 

DECREPITUDINE

DECREPITÚDINE s . f . Stare de bătrânețe înaintată , caracterizată prin slăbire excesivă și prin pierderea aproape totală a forțelor vitale ; ramolire ,

 

DEVITALIZA

DEVITALIZÁ , devitalizez , vb . I . Tranz . ( Med . ) A face să înceteze funcțiile vitale ale unui țesut , organ etc . A devitaliza un

 

DEVITALIZAT

DEVITALIZÁT , - Ă , devitalizați , - te , adj . ( Despre țesuturi , organe ) Care nu mai are funcții vitale . - V.

 

DINAMISM

DINAMÍSM s . n . 1. Putere vitală , forță de acțiune , de mișcare . 2. Concepție filozofică idealistă care susține că factorul primordial al existenței ar fi mișcarea pură ,

 

FOTOENERGETICĂ

FOTOENERGÉTICĂ s . f . Ramură a biologiei care studiază influența energiei radiante a soarelui asupra activității vitale a organismelor vegetale și

 

GEROVITAL

... GEROVITÁL s . n . ( Farm . ) Soluție pe bază de procaină folosită ca medicament pentru întârzierea proceselor de îmbătrânire la oameni . - Gero [ ntologie ] + vital

 

MOARTE

MOÁRTE , morți , s . f . 1. Încetare a vieții , oprire a tuturor funcțiilor vitale , sfârșitul vieții ; răposare ; deces . 2. Omor , ucidere ; crimă , asasinat ; p . ext . măcel , masacru . 3. ( Înv . și pop . ) Mortalitate provocată de un flagel ; p . ext . molimă , epidemie . 4. Ceea ce pricinuiește sau se crede că pricinuiește moarte ( 1 ) . 5. Compuse : moartea - puricelui = plantă erbacee din familia compozitelor , cu tulpină dreaptă , ramificată , păroasă , cu flori gălbui , dispuse în capitule ( Inula conya ) ; ( Med . vet . ; reg . ) moartea - găinilor =

 

MORT

MORT , MOÁRTĂ , morți , - moarte , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. ( Despre ființe ) Care nu mai trăiește , care a murit . 2. ( Despre părți ale corpului ) Cu funcțiile vitale pierdute ; paralizat , înțepenit . 3. ( Despre plante ) Uscat , veșted . 4. Fig . ( Despre lucruri ) Fără viață , neînsuflețit ; nemișcat , încremenit . II. S . m . și f . Persoană care a murit , defunct , decedat ; trupul neînsuflețit al unei persoane așezat în coșciug sau

 

   Următoarele >>>