Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VORBI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 219 pentru VORBI.

VORBIT

... VORBÍT^2 , - Ă , vorbiți , - te , adj . Care este exprimat prin cuvinte , rostit , exprimat , spus ; p . ext . expus oral . V. vorbi . VORBÍT^1 s . n . Vorbire . - V. vorbi

 

VORBIȘOARĂ

VORBIȘOÁRĂ , vorbișoare , s . f . ( Pop . ) Vorbuliță . - Vorbă + suf . -

 

SĂU

SĂU , SA , săi , sale , pron . pos . , adj . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " când este pronume , când stă , ca adjectiv , pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt ) 1. Pron . pos . ( Înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește , precum și numele acestuia ) Costumul meu se aseamănă cu al său . 2. Adj . pos . Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr - o relație de proprietate . Cartea sa . 3. Pron . pos . ( La m . pl . ) Familia , rudele , prietenii etc . persoanei despre care se vorbește ; ( la m . sg . ) soțul persoanei despre care se vorbește . Au venit ai săi la mine . 4. Adj . pos . Care arată o dependență , o filiație , o înrudire etc . cu persoana despre care se vorbește . Sora sa . 5. Pron . pos . ( La f . pl . ) Treburile , preocupările , obiceiurile , spusele persoanei despre care se vorbește . Dintr - ale sale nu - l poate scoate nimeni . 6. Adj . pos . Care este spus , făcut , suportat etc . de cel despre care se vorbește . Durerea sa . [ Reg . și fam . , enclitic : - so , - su , -

 

MUT

... MUT , - Ă , muți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care nu poate vorbi , care este lipsit de facultatea vorbirii . 2. Adj . ( Despre acțiuni , atitudini ale omului ) Care se face , se petrece în tăcere , care nu se exprimă prin ...

 

TĂCEA

... TĂCEÁ , tac , vb . II . Intranz . 1. A nu vorbi nimic , a se abține să vorbească . 2. A înceta să vorbească , să plângă , a se întrerupe din vorbă ; a ...

 

VORBITOR

... Orator , conferențiar . III. S . n . Cameră specială destinată întrevederilor dintre o persoană aflată într - un internat , într - un cămin etc . și cineva venit din afară . - Vorbi

 

ȘUȘOTI

... ȘUȘOTÍ , șușotesc , vb . IV . Intranz . 1. A vorbi încet , în șoaptă ; a șopti ( cuiva ) la ureche ; p . ext . a vorbi în taină . 2. ( Despre ape , frunze etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ușor și uniform ; a șopti . [ Var . : șoșotí ...

 

BLEȘTI

... IV . Intranz . ( Reg . ) 1. A răsufla ( greu ) , a - și trage ( cu greu ) răsuflarea . 2. A îngăima , a vorbi ( greu ) . 3. A vorbi

 

DEFĂIMA

... DEFĂIMÁ , defăimez , vb . I . Tranz . 1. A vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva ; a ponegri , a calomnia . 2. ( Înv . ) A disprețui , a subaprecia ; a umili ...

 

DODII

... DÓDII s . f . pl . ( Pop . și fam . ; în expr . ) A vorbi sau a grăi ( cam ) în dodii = a vorbi fără șir ; a aiura . A lăsa ( pe cineva ) în dodiile lui = a lăsa ( pe cineva ) să - și facă nestingherit ...

 

   Următoarele >>>