Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNLOCUIRE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 35 pentru ÎNLOCUIRE.
PEROXÍD , peroxizi , s . m . Derivat al apei oxigenate , rezultat prin înlocuirea hidrogenului acesteia cu metale sau cu radicali
REFÁCȚIE , refacții , s . f . 1. Reducere a taxelor vamale pentru mărfurile care au suferit de pe urma transportului pe mare , micsorându - și astfel valoarea . 2. ( În sintagma ) Refacția căii = înlocuirea elementelor componente ale unei căi ferate ca urmare a uzurii sau scăderii siguranței de
... ieșire , atunci când mărimea de intrare atinge anumite valori . 2. Sistem de comunicații în radiodifuziune și televiziune , cu stații intermediare de recepție și retransmisie . 3. Înlocuire a cailor ( în cursul drumului ) , a câinilor ( în timpul vânătorii ) sau a ștafetelor ( în timpul unei curse ) ; locul unde ...
REZONÁNȚĂ , rezonanțe , s . f . 1. Proprietate a unor corpuri sau a unor încăperi de a intensifica și a prelungi sunetele ; răsunet . 2. Stare de vibrație în care se găsește un corp sau un sistem fizic când asupra lui se exercită o acțiune exterioară periodică , cu o frecvență egală ori apropiată cu frecvența proprie vibrației corpului sau a sistemului . 3. ( Med . ) Tulburare de gândire la schizofrenici , caracterizată prin înlocuirea legăturilor de fond ale acțiunilor prin relații verbale , de obicei făcute după asonanță , rimă sau localizare în timp sau
ROBÓTICĂ s . f . Domeniu pluridisciplinar al științei și tehnicii care studiază proiectarea și tehnica construirii sistemelor mecanice , informatice sau mixte și a roboților , în scopul înlocuirii parțiale sau totale a omului în acțiunea sa asupra mediului înconjurător ; ( rar )
... SCHIMB , schimburi , s . n . 1. Înlocuire a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva ( de aceeași natură ) . 2. Faptul de a ceda un lucru ...
SINONIMÍE s . f . Însușire pe care o au unele cuvinte , expresii , afixe etc . de a fi sinonime ( 1 ) cu altele ; posibilitate a înlocuirii unui cuvânt , a unei expresii etc . prin sinonimul ( 2 ) lor ; situație în care se află două sau mai multe
... SUBSTITÚȚIE , substituții , s . f . Substituire , înlocuire
... SUBSTITUÍRE , substituiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) substitui și rezultatul ei ; înlocuire
... SUPLINÍRE , supliniri , s . f . Acțiunea de a suplini și rezultatul ei ; înlocuire
TÍLDĂ , tilde , s . f . 1. Semn grafic de forma unui " s " de tipar culcat , folosit în unele opere pentru înlocuirea unui cuvânt care se repetă . 2. Semn diacritic de forma unui " s " de tipar culcat , care se pune deasupra unei litere pentru a conferi pronunțării sunetului pe care îl reprezintă un caracter palatal , nazal