Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru BEA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 517 pentru BEA.
George Coşbuc - Sulamita Sulamita de George Coșbuc La nucii din livezi m-am dus, Să văd ce e prin vale, Am mers la vii pe deal în sus Și mi-am făcut o cale Pe câmpii de către Damasc De ce m-am dus eu oare La locul unde turme pasc? Vă jur, fete fecioare, Să nu cercați voi a trezi Iubirea-n piept cu sila, Căci ea de sine va veni! Cunoașteți voi copila Sionului? Cine-i ca ea? Frumoasă ca ea, cine? Frumoasă ești, iubita mea, Nici roza nu-i ca tine! Vai, las să te mai văd, căci fierb Vii, scumpă porumbiță, Sărind pe deal ca pui de cerb, Jucând a ta cosiță Prin crinii câmpului, dar las Să-ți văd obrajii, dragă, S-aud fermecătorul glas; Să tremur ziua-ntreagă Căci te aseamăn, roza mea, Cu roibii de la carul Lui Faraon și-am zis: Ca ea Nici una n-află harul! Oh, cât de drag știi să zâmbești, Plăcută ești ca luna, Ca soarele curată ești, Tu singură-a mea una! Al tău sunt eu, a mea ești tu! Am optzeci de regine. Dar nu-mi ...
Gheorghe Dem Theodorescu - Iancul Jiianul
... — Măi podar, Măi cârciumar, Ai auzit d-un Jiian, D-un puișor de oltean Și d-un hoț de căpitan Ce căznește pe podari, Bea vin de la cârciumari, Ia mieii de la ciobani Și pâinea de la brutari, Bea, mănâncă, nu dă bani? Că d-oi sta să tot plătesc, Geaba că mai haiducesc! Măi podar, Măi cârciumar, Trage podul, Să trec Oltul, C ...
Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect
Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare arhitect Ștefan cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu odgonul numărul fălcilor și al stânjinilor, ci, nou inginer, se suia pe un deal și de acolo le hărăzea cât vedea cu ochii, însemnându-le de hotar zările și râurile. Precum era curios inginer, el nu era mai puțin curios și arhitect. La anul 1466, el hotărâse să ridice mănăstirea Putna, în aducere aminte a două campanii slăvite ce făcuse în Ardeal și în Bugeag, pe care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire, împreună cu doi copii din casă și cu vătavul lor, poruncindu-le să tragă fieștecare din arc. Săgeata celui întâi slujitor ajunse într-un delușel ce se cheamă până astăzi Sion și este lângă mănăstire. Acolo, după porunca domnului, se făcu ...
Vasile Alecsandri - Ciobanul De mic, sărăcuț de mine, Crescui tot pe mâini străine. Sărăcuț de maica mea! Mă băgai la cioban slugă, Îmi deteră cață, glugă. Sărăcuț de maica mea! Luai oile-n porneală Să le duc la pășuneală, Sărăcuț de maica mea! Lupii-n goană le luară, Jumătate le mâncară. Când văzui în cea din urmă C-o să rămâi fără turmă, Plec spre bâlci după tocilă Cu gândul cam pe teșilă. Când trecui la crâsmă-n vale, Crâșmăreasa-mi iese-n cale Și mă strigă: Vin', băiete! Și să gust vinul îmi dete. Vinul bun, ocaua mare, Băui vinul de gustare. Băui trei zile de vară, Strigând scoate mereu, cară. Cu lăutari și cu gloată Băui, nene, turma toată. Sărăcuț de maica mea! Când văzui că după toate Încă și dator mă scoate, O capră ce-mi rămăsese Și prin crânguri se dusese O luai la căutare Cât e ziulica mare. Capra-n deal, capra-i în vale, Nici că vrea să-mi steie-n cale. Azvârlii măciuca-n sete, Capra peste cap se dete. Alergai cu-o rugioară S-o junghiu sub bărbioară. Măcelarii alergară, Carnea-ndată-o cumpărară, Și pielea ei tăbăcarii Și mațele lăutarii. ...
Vasile Alecsandri - Fata cadiului
... Tinerei, mândri bujori, Și cincizeci de finișoare, Tinerele garofioare. Toți cu bine petreceau, Pe Novac îl fericeau, Numai tânărul Ioviță, Copilaș de Novăciță, Nici nu bea, nici nu mânca: De la inimă ofta. ,,Nepoțele hăi, Ioviță, Copilaș de Novăciță, Șoimuleț, pui de român Ce nu știe de stăpân! Nici nu bei ...
Vasile Alecsandri - Muntele de foc
... și se-nchine Cel ce-aude de-al meu nume. Eu sunt brațul care frânge! Eu sunt ochiul ce nu plânge! Eu sunt gura ce bea sânge! Abia zice, și deodată Cade hoțul de pe munte, Fulgerat, lovit în frunte De a cerului săgeată!... De-atunci mii de focurele ...
... ocaua mare, Beau voinicii pe secare, Nu se-ndură să se ducă, Noaptea la dânsa-i apucă. Cine trece, se oprește, Cât o vede, nebunește, Bea vin, punga-și cheltuiește Și zău că nu se căiește. Cine vine-n patru boi Se-ntoarnă numai cu doi; Cine vine de călare, Pleacă ...
... celor doi artiști: — Petru Știucă. — În sănătatea dumitale, domnule Știucă. Mincu și Șerbescu își aruncă o privire veselă pe deasupra halbelor. Petru Știucă bea pe nerăsuflate halba, apoi, cu ochii în jos, către cei doi: — V-am admirat astă-seară. Artiștii, la rândul lor, se închină, și Mincu ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul
... păr. Apoi o aduse cu binișorul pe clondir, mai înghiți zdravăn de două ori și-l întinse Răluchii, zicându-i blajin: — Na și ție, bea și tu, cățea, bea și tu, scorpie cu pui, că eu te bat și tu mă sorbi. Raluca apucă clondirul și, după ce bău, iar bombăni: — De n ...
Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
Iacob Negruzzi - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând până ...
Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi)
Ion Luca Caragiale - Hatmanul Baltag (Caragiale-Negruzzi) Hatmanul Baltag (operă bufă) de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] 1884 Cuprins 1 ACTUL I 1.1 TABLOUL I 1.1.1 SCENA I 1.1.2 SCENA II 1.1.3 SCENA III 1.2 TABLOUL II 1.2.1 SCENA I 1.2.2 SCENA II 1.2.3 SCENA III 2 ACTUL II 2.1 TABLOUL III 2.1.1 SCENA I 2.1.2 SCENA II 2.1.3 SCENA III 2.1.4 SCENA IV 2.1.5 SCENA V 2.1.6 SCENA VI 2.1.7 SCENA VII 3 ACTUL III 3.1 TABLOUL IV 3.1.1 SCENA I 3.1.2 SCENA II 3.1.3 SCENA III 3.1.4 SCENA IV 3.1.5 SCENA V 3.2 TABLOUL V ACTUL I TABLOUL I (Teatrul reprezentă un peisaj muntos. În stânga, din fund, până pe planul întâi, stânci acoperite cu pădure, toate practicabile. În fund, la stânga, deasupra stâncei celei mai nalte, turnul unui castel cu poartă de fier și punte. De la poartă pornește o potecă peste punte; poteca șerpuiește pintre practicabile până în avant-scenă. Stâncile se lasă în jos, descrescând ...