Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FLOARE

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 1302 pentru FLOARE.

Traian Demetrescu - Flori de seră

Traian Demetrescu - Flori de seră Flori de seră de Traian Demetrescu Sunt flori uitate într-o seră, Cum într-un suflet trist și gol Rămân speranțele din urmă         Din risipitul stol... Nici o femeie nu le-atinge, Deși au cel mai blând parfum, Nici cel puțin nu le omoară         În pagini de album. Când umbre din apus, prin geamuri, În jurul lor sfios se strâng, Par niște ochi ascunși de lume,         Ce-n taina serei

 

Vasile Alecsandri - Flori de nufăr

Vasile Alecsandri - Flori de nufăr Flori de nufăr de Vasile Alecsandri Prin trestia din baltă ce-n aer se mlădie Răsună-n dimineață o tainică-armonie. Sunt zâne ce se scaldă în fragedele ziori? Nu-s zâne, dar copile, a zânelor surori. Verginile în apă intrat-au cu sfială, Ș-acum se joacă vesel în dulcea-i răcoreală, Șoptind, privind în undă albastrul cer senin, Umplând cu flori de nufăr cămeșa de la sân. O rază aurie prin stuhul des pătrunde Și gingaș luminează în cuibul ce le-ascunde Comori de tinerețe, comori de fericiri, Încântătoare forme de albe năluciri. Priviți! cetatea verde se mișcă, se deschide. O mândră copiliță apare, iese, râde Și lunecă... Deodată, rotunzi și albiori, Apar la foc de soare doi nuferi

 

Alexandru Macedonski - Rondelul florilor de lună

Alexandru Macedonski - Rondelul florilor de lună Rondelul florilor de lună de Alexandru Macedonski Flori de lună ce s-agață Schimbă apa în brocart; Printre frunze prinde viață Câte-un cântec de Mozart. Spre Saint-Cloud, ce doarme-n față, Val de val se duce spart; Flori de lună ce s-agață Schimbă apa în brocart. Peste-a Senei verde față Dulci și lungi fiori se-mpart, Și de țărmi ce se răsfață, Când corăbii se despart, Flori de lună se

 

Vasile Alecsandri - Floarea din pârleaz

Vasile Alecsandri - Floarea din pârleaz Leleo roșie la obraz, Lelițo, lelițo fa, Floricică din pârleaz, Lelițo, lelițo fa, Ce folos că ești frumoasă Și la cap căpățânoasă. Ești dragă flăcăilor Ca buha găinilor. Mândră ești și sprâncenată, Dar la buze cam umflată. Ești ca floarea cea de nalbă, Dar împletiși coada albă. Strânge-ți, leleo, buzele, Că le pișcă muștele. Strânge-ți lipitorele, Că se văd

 

Matilda Cugler-Poni - Floarea în câmp

Matilda Cugler-Poni - Floarea în câmp Floarea în câmp de Matilda Cugler-Poni Informații despre această ediție Florea 'n câmp când veștejesce, Alta 'n locu-i înfloresce; Dar 'n pieptul omenesc Florile când veștejesc, Cade roa în zadar, Alte 'n loc nu mai

 

Constantin Negruzzi - Floarea, Florărița româncă

... să iubești; Dar când puful din față-ți ca floarea se va șterge Și-i rămânea ca roza ce crește-n Ieriho, Ca cea veștedă floare ce-atunce se roșește, Când o adapă-n pace apă din izvor lin, Așa tu a ta față în ap-o răcorește; Ochiul ...

 

Cincinat Pavelescu - Florile ce ți le-am dat

Cincinat Pavelescu - Florile ce ţi le-am dat Florile ce ți le-am dat de Cincinat Pavelescu Florile ce ți le-am dat S-au uscat! Vorbele ce ți le-am spus Au apus! Parcul unde mă plimbai Ca-ntr-un rai, De bătrân și veștejit A murit. Numai doru-mi fără glas A rămas! El sub geamul tău în zori Pune flori, Ca să simți că-n toamna rea, Ce cădea, Îți trimit din depărtări

 

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor

... păreri de rău", se răneau cu "nu mă uita". Cavalerii se întreceau și ei ; trăsurile se învecinau, miresmele se amestecau, bicele purtau un șfichi de floare și miile de petale cădeau în noroiul drumului, sub copitele cailor. Și cînd seara s-a lăsat și înfloritul alai a dispărut ...

 

Alecu Donici - Florile

Alecu Donici - Florile Florile de Alecu Donici La niște case mari, în oale prea bogate, Sta falnic pe ferești, Pe lângă flori firești, Și cele prelucrate De mâine omenești. Dar iată, nori s-adună, Cu fulgere lucind, Și tunetul răsună De ploaie prevestind; Iar floricelele acele iscusite Îndreaptă către zei Smerita rugăminte: Ca să oprească ei, Cu un cuvânt din ceri, A ploaiei neplăceri; Dar rugămintea lor au fost zădărnicită Și ploaia cea pornită De un răcoare vânt Se varsă pre pământ, Potoale sfera grea, Verdeața înnoiește Și firea după ea Se pare că zâmbește. Atunci și florile acele naturale Se dezvelesc frumos, Din sânurile sale Dau desfătat miros; Iar florile de fir, mătasi și catifea, Ce ruge înălța când ploaia se ivea, De frumusețea lor lipsite și pătate, Au fost de pe ferești afară lepădate. Talentului firesc de critică nu-i pasă, Ea nu întunecă a lui gândiri frumoase; Și numai florile acele prelucrate Se tem de ploaie

 

Panait Cerna - Părâul și floarea

... Panait Cerna - Părâul şi floarea Părâul și floarea de Panait Cerna Părâului se tânguiește-o floare: "Ce blând erai în vremuri mai senine! Purtai în unde numai dezmierdare. Plecată peste valurile-ți line Aveam tăria pururi lângă mine, Iar noaptea-mi ... cu durere mare, Ca să-mplinească ruga ei fierbinte Dar cine nu ascută-o rugăminte, Chiar crudă, ce-a pornit de la o floare? Fugi nebun părâul; dar cu dânsul Se șterse și a cerului icoană Și-acolo unde-și legănase plânsul, Adânc brăzdată-i glia, ca ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La flori

Dimitrie Bolintineanu - La flori La flori de Dimitrie Bolintineanu Flori frumoase! Sunteți oare Dulci surâsuri de la zori? Căci p-a lor încingătoare Voi luciți, o, scumpe flori! Sunteți sufletele blânde Fetelor ce nu mai sânt? Ah! ca ele de plăpânde, Treceți viața pe pământ! Sunteți vise aurite Ce din cer se risipesc? Căci ca ele-mbălsămite Foile vă strălucesc. Sunteți raze fugătoare Ce plutesc prin sărbători? Ca lumini de sărbătoare, Voi luciți, suave flori. Sunteți lacrime divine Dup-al frumuseții sân? Căci cu voi în zile line Grațiile se îngân! Vai! Ca voi strălucitoare Sufletu-mi avea plăceri Și ca voi nestătătoare Au pierit în lungi dureri. Voi pe sânul primăverii Către viață ați venit. Numai eu nu iau durerii Anii care mi-a

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>