Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru NIMICA

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 324 pentru NIMICA.

Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu

... astea, duh, ființă ciudată, Ce vrei să joci o rolă în lumea trecătoare: De ce treabă-mi ești bună, putere gânditoare, Când nu pot la nimica să mă ajut cu tine, Când nu te-ai deprins încă nici vistul să-l joci bine? Nu mai ești tu acela care-n copilărie ... de Iancu, de Stan, de Lăurescu; Cine le-a scos acestea? ­ Le-a scos Alexandrescu. Făr-a zice nimica, singura ta zâmbire, De te-i afla de față, e o-nvinovățire. În zadar te porți bine și lauzi câteodată, Chiar lauda în gură-ți ...

 

Ioan I. Ciorănescu - Ades mi-aduc aminte

... afară liniștit     Prin chipu-ți cu reflexe de solzi ușori de mică !     Dar geamul iar se face în minte-mi aburit     Și nu mai văd nimica, și nu mai știu nimica

 

Ion Luca Caragiale - Jalba hoților din închisori

... cum se poate Noi în catene, Pe când în pene Dânșii se umflă, și peste gloate Pun pungășeala Și târnuiala?... Noi stăm la umbră pentru nimica Și... dânșii fură Fără măsură Și, ei sunt liberi!... Nu cunosc frica, Nu e nimica!... Dați-ne drumul: e nedreptate În pușcărie Ca să ne ție Colegii noștri! Oh! ce păcate!... A noastră școală A rămas ...

 

Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale)

... și pleacă din loc.) B.: (apucând-o de un zuluf și oprindu-o): Numai atâta? N.: (plictisită): Numai atâta, bunico! B.: N-ai mai uitat nimica, diavole? N.: Nimica, bunico! B.: (iritându-se treptat): Nimic? N.:(asemenea): Nimic! B.: (vrând s-o arză la ceafă, face o mișcare rău calculată și cade): ...A ...

 

Mihai Eminescu - Amorul unei marmure

... dat soarta amara mîngîiere         O piatră să ador. Murindului speranța, turbării răzbunarea, Profetului blestemul, credinței Dumnezeu, La sinucid o umbră ce-i sperie desperarea,         Nimic, nimica eu. Nimica, doar icoana-ți, care mă învenină, Nimic, doar suvenirea surîsului tău lin, Nimic decît o rază din fața ta senină,         Din ochiul tău senin. Și ...

 

Mihai Eminescu - Epigonii

... S-a întors mașina lumii, cu voi viitorul trece; Noi sântem iarăși trecutul, fără inimi, trist și rece; Noi în noi n-avem nimica, totu-i calp, totu-i străin! Voi, pierduți în gânduri sânte, convorbeați cu idealuri; Noi cârpim cerul cu stele, noi mânjim marea cu valuri, Căci ... o liră, Ce la vântul cald ce-o mișcă, cântări molcome respiră; Ochiul vostru vedea-n lume de icoane un palat. Noi? Privirea scrutătoare ce nimica nu visează, Ce tablourile minte, ce simțirea simulează, Privim reci la lumea asta - vă numim vizionari. O convenție e totul; ce-i azi drept, mâne ...

 

Mihai Eminescu - Surori

... nu se atinge de-a ei frunte umilită. Pata ei i-nchide pragul milei și a îndurărei Chiar compătimirea goală, ce nimica nu pretinde, Se întoarce de la dânsa ­ de la cea care se vinde, Înainte-i și-ndărătu-i mute-s ușile sperării. Tu? Unde ... plânge?... ah lumea-ar zice cum că este fățărie. De aceea doar cu mâna a ei inimă ș-apasă Cum o doare... Și nimica... nici un mod nu-i de scăpare Îndărătu-i desperare și-nainte-i desperare, Nici un ochi nu se abate l-a ei ...

 

Miron Costin - Viața lumii

... nu să plângă Toate câte-s, pre tine? Ce hălăduiaște Neprăvălit, nestrămutat? Ce nu stăruiaște Spre cădere de tine? Tu cu vreme toate Primenești și nimica să stea în veci nu poate, Ceriul faptu de Dumnezeu cu putere mare, Minunată zidire, și el fârșit are. Și voi, lumini de aur, soarilă ... ceriului podoba. Vă așteaptă groaznică trâmbiță și doba. În foc te vei schimosi, peminte, cu apa O, pre cine amar nu așteaptă sapa Nu-i nimica să stea în veci, toate trece lumea, Toate-s nestătătoare, toate-s niște spume. Tu, părinte al tuturor, doamne și împărate, Singur numai covârșești vremi ...

 

Nicolaus Olahus - La moartea fratelui meu Matei

... al traiului fir. Când gârbovită pășește încet bătrânețea, urâta Moarte a tot ceea ce poate mai sigur a fi. Nu e nimica statornic în vârstele noastre, și trainic N-are nimica în el traiul fragil ce ni-i dat. Soartă haină, ce nu poți să fii niciodată-mblânzită, Spune: de ce-mi împletești viața cu-atâtea ...

 

Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor

... adunare, măcar că iaste astăzi dumineca ce să numĂ©ște de obște a florilor, iar n-am a zice pentru dânsa nimica. Una, pentru că fiind praznicul domnesc și trebuind la dânsa multă materie și multă vorbă ca să descoperim cevaș, cât de puțin, întru cinstea și ... sfântul botez omului, păcatul strică și le întină și din fericit să face ticălos, din sfânt păcătos, din săvârșit să face netrĂ©bnic și de nimica și din fiiul lui Dumnezeu să face fiiul diavolului; că așa zice Ioann în 3 capete: Cela ce face păcatul de la diavolul iaste, că ... sus au început a să sui pre case, pre movile, pre munți și pre copaci, dară nu era cu putință să se folosească nimica. Că corabiia o închisĂ©se Dumnezeu pre dinnafară și luase chieile și pentru căci nu mai era nici o nădĂ©jde de mântuire s-au ... de a alerga în corabiia pocăinții să ne mântuim, de acĂ©ia ne lunecăm cu firea și socotim că doară nu va fi nimica și îndelungăm vrĂ©mea ba astăzi, ba mâine, ba poimâine, până ne vine ceasul și perim cu totul și trupĂ©ște și sufletĂ©ște. Și ...

 

Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă

... Pe unde trece ea, fața pământului se usucă, satele se risipesc, târgurile cad năruite. Mers-am eu asupra ei cu bătălie, dar n-am isprăvit nimica. Ca să nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit să stau la-nvoială cu ea și să-i dau ca bir tot al zecelea ... pe care-o legă din toate părțile cu șapte lanțuri de fier. Înăuntru baba șuiera și se smulgea ca vântul închis, dar nu-i folosea nimica. Veni iar la ospăț; când prin bolțile ferestelor, la lumina lunii, văzură două dealuri lungi de apă. Ce era? Mama-pădurilor, neputând să iasă, trecea ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>