Căutare text înLiteratură

 

Cuvânt

 

Rezultate dinLiteratură pentruPUTEA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1472 pentruPUTEA.

Ion Luca Caragiale - Intelectualii...

... cel vechi; își strămutară sediul la Fialcowsky, cafenea-cofetărie celebră mai ales pentru beltelele ei. Aci — lucru foarte ciudat! și care nu s-ar putea explica decât prin teoria evoluțiunii — aci s-a făcut o schimbare însemnată în moravurile intelectualilor. De unde, la Brofft, erau foarte exclusivi ... dezbaterile capuținiste începură să se facă în gura mare, așa că toată lumea profană de cafenea și cofetărie, ba, vara, chiar din Piața Teatrului, le putea auzi perfect. Dar dacă zic că lumea profană le putea auzi, asta nu însemnează că le și putea pricepe. Numai aleșii le-au putut pricepe, și asta a făcut un mare bine public: încet-încet, și din ce în ce mai ... mai putut încăpea și ei au pornit care-ncotro să propovăduiască... Azi, mai mult ca totdeuna, la noi mai mult decât oriunde, intelectualii sunt, am putea zice, inspiratorii, diriguitorii opiniei publice, mai ales când e vorba de mișcarea „culturală". Ei fac ploaie și vreme bună[lii] , ei tarifează prețurile succeselor ... și rândea, ciocan și nicovală, cot și terezii — cine le mai știe pe toate? — un întreg arsenal inchizitorial! fără acesta omenirea n-ar ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Noaptea de ianuarie de Alexandru Macedonski I Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte, Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte, Dar mi-ai dat ș-a ta putere spre a nu fi de el strivit. Îmi făcuseși o coroană ce ca pietre nestemate Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău; M-ai ținut în orice clipă cu simțirile-ncordate, Mi-ai fost soră preaiubită și mi-ai fost și crud călău. Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător, Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor. Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut a vieții navă ...

 

Mihai Eminescu - Poesis

... inima mea, criminală cum a fost Maria Magdalena. Tomo, nu mai cer iubirea ta, căci când vei citi aceste șire, n-ai mai putea iubi decât craniul cel îngropat și ochii cei morți a unei fete nebune -nebune de amorul tău ― zdrobite de iubirea ce i ... altuia, pentru ca în cealaltă lume să traversăm de braț, doi îngeri, stelele cerului. Adio, copilul meu! Te iubesc! Gândește la mine ― de voi putea, voi gândi și eu numai la tine, numai. Nu mă respinge, copilul meu, lasă-mă să fiu a ta... A ta ...

 

Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele

... nevoiți zioa și noaptea împreună cu păstoriul nostru pentru spăseniia aceștii turme cuvântătoare, carea au dat-o Dumnezeu în mâinile noastre. Dar oare ce aș putea nădăjdui de la voi? Sau ce fel de ajutoriu aș putea să aștept din iscusirea voastră? Că între cĂ©lĂ©lalte scârbe ce am, de mă rănesc la inimă, iaste aceasta / cea mai grea de mă ... gândul vostru cum că nu le puteți face acĂ©stia pentru nevoile și păsurile ce aveți, cu aceasta nimică nu vă veți folosi, nici veți putea să vă îndreptați înaintea dreptului judecătoriu. Că zice / Domnul Hristos la Mathei în 22 de capete: Dați ale chesariului, chesariului și ale lui Dumnezeu lui ...

 

Ion Luca Caragiale - Bacalaureat

Ion Luca Caragiale - Bacalaureat Bacalaureat de Ion Luca Caragiale Când ies de dimineață din casă; o trăsură din trap mare intră pe strada mea; în trăsură, madam Caliopi Georgescu, o bună prietină. O salut respectos. Cum mă vede, oprește trăsura, înfigând cu putere vârful umbreluței în spinarea birjarului. — Sărut mâna, madam Georgescu, zic eu, apropiându-mă. — La dumneata veneam! răspunde cucoana emoționată. — La mine? — Da... Te rog să nu mă lași! — Să nu mă lași! Trebuie să-mi faci un mare serviciu amical... La nevoie se arată amiciția: să vedem cât ne ești de prietin! — Cu cea mai mare plăcere, madam Georgescu, dacă pot... — Poți!... să nu zici că nu poți!... știu că poți!... trebuie să poți! — În sfârșit, ce e? de ce e vorba? — Dumneata cunoști pe... Știu că-l cunoști! — Pe cine? — Ți-este prietin... știu că ți-e prietin! să nu zici ca nu ți-e prietin!... — Cine? — Popescu, profesorul de filosofie. — Suntem cunoscuți, ce e drept; dar chiar așa buni prietini, nu pot să zic. — Las' că știu eu... — Ei? — Ei! trebuie numaidecât să te sui în birje ...

 

Antim Ivireanul - Luna lui avgust, 6. Cazanie la Preobrajeniia Domnului

... de s-ar aduna într-un loc toată frumosĂ©ția și toată podoaba și cea pământească și cea cerească, nici într-un chip n-ar putea ca să veselească ochii și inimile celor ce ar privi spre dânsa, precum au veselit lumina acĂ©ia ochii ucenicilor lui Hristos. Și această bucurie ... din luminata frumosĂ©țe a mântuitorului să făcea, pentru care lucru putem cunoaște bunătatea și dragostea lui cea mare că, cu această mărire putea totdeauna să strălucească, iar el din buna voia sa pentru noi au închis razile strălucirii sale, ca să poată răbda durori amară pentru noi și ... au vrut Domnul să se arate cu dânsul, pentru ca din lĂ©ge și din proroci să ia mărturisire omenirea lui. Oare ce gură ar putea grăi, ca să adeverĂ©ze cu ce bucurie și veselie s-au umplut acei doi luminați proroci, când pre Domnul și mântuitoriul lor, de carele ... pre domnul Iisus, de care ei de mult doriia ca să-l vază și nu numai ei ce și toate neamurile, cu ce gură va putea neștine să grăiască cu adevărat bucuriia lor și mai vârtos că dintr-atâțea părinți și proroci ai legii vechi, numai ei s-au învrednicit a ...

 

Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară"

... persoana. Vrăjmași ai arbitrarului, nu vom fi arbitrari în judecățile noastre literare. Iubitori ai păcii, nu vom primi nici în foaia noastră discuții ce ar putea să se schimbe în vrajbe. Literatura noastră are trebuință de unire, iar nu de dezbinare; cât pentru noi, dar, vom căuta să nu dăm cea ... sunt numai traducții din alte limbi și încă și acele de-ar fi bune. Traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cât vom putea această manie ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unei literaturi. Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... la Peru, Încât nu poate ochiul delung să te privească. Pe aur dormi, în aur cu toții îmbrăcați. Chiar însuși blondul Febus când te-ar putea vede Ți-ar pizmui suita, caleasca strălucită. Dar ești liniștit oare? Nicicum. O casă mare Îți ia odihna toată; nu gustă dulce somn Acela ce ...

 

Dimitrie Anghel - Scînteia

... aprinși de lumina furata, au început să strălucească ochii lor și o data deprinși cu strălucirea, le-a fost groază ca s-ar putea întoarce întunerecul... Ațipit, cel ce lăsase să recadă peste el un giulgiu de cenușă, privea cum fiecare se lumina acum cu focul lui, cum dornici ... fărașe ale celor cel urmăreau... Și o goană începu de atunci, un vîrtej nebun, a întrecere fantastică a celor ce vor putea prinde o scînteie, un match neobosit al celor ce vor putea afla unde se va putea aciuia fluturul de foc ca să se poată odihni o clipă, al tuturor nevolnicilor, care îl vor putea surprinde într-un moment de deznădejde și de îndoială. Capricios, fantastic, nebun, plin de toane și de fantazie, neascultînd nici o lege și nici un ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Existenței

... Elena Liliana Popescu - Imn Existenţei Imn Existenței de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Dacă s-ar putea vreodată să auzi neauzitul, să privești în nevăzut și să afli neștiutul, ar urma iar începutul? I Ne-am întâlnit Odată, pe când întreaga Fire ... contemplare, stând conținut în sine, un astru interior cu raze virtuale, privind cu detașare la rolul ce-i revine doar lui în viitor. Ce ar putea să-nsemne, într-un Acum prezente un infinit în Clipă sau Clipa-veșnicie? Vom ști oare vreodată? Fragile instrumente, cuvintele, risipă, nu pot să le ... și mila să-ntâlnească întrezărind în sine că firava-i putere el, necunoscătorul, va ști să o sporească Și între rău și bine el va putea discerne, când Legea va cunoaște și Binele va face atunci când egoismul nu va să mai însemne nimic și va renaște, ieșind din carapace, De ... Și-atunci să-Ți mulțumească, primind a ta iertare de tot ce îl desparte, dar zorii îi vestesc, De clipa însemnată când va putea să creadă cu-adevărat în Tine descoperind în el, Trimisul Tău în lumea ce n-a știut să vadă și viața să-Ți ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea

Ion Luca Caragiale - Situaţiunea Situațiunea de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 A fost o zi îngrozitor de fierbinte. Tocmai pe la unu după miezul nopții, parcă s-a mai potolit puțin cuptorul, parcă începe să mai poată respira omul... să respirăm. Stau în fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept, nu cumva o pica vreun alt bucureștean iubitor ca mine de aer curat, să respirăm împreună: dacă o durere împărtășită e pe jumătate ușurată, desigur o bucurie în doi e îndoită. Așteptând, miros cum din apropiere adie dulce un zefir, pe când un municipal își face cu măturoiul lui enorm datoria, stricând odihna prafului și făcând să se-mbrobodească în ceață din ce în ce mai deasă luminile felinarelor. Prin ceața aceea, mi se arată legănându-se o umbră... se apropie... Să fie un amic?... Da, e un amic; n-am așteptat degeaba - e amicul meu Nae; și lui i pare bine că m-a-ntâlnit. - Teribilă căldură a fost astăzi! zice Nae, ștergându-se de sudoare. - Teribilă! răspunz eu. - Dar acuma tot poți pentru ca să zici că respiri. - Se-nțelege... ...

 

   Următoarele >>>