Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru Ă

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 154 pentru Ă.

Ion Luca Caragiale - Parlamentare

... ag Ă : Domnilor! urcându-mă la această tribună, îmi tremură toate încheieturile... Ischiuzar-Mehemet: Daca umbli toată noaptea la crailicuri. (Râsete și giumbușuri.) Zăuc-ag Ă : Lăsați-mă, domnilor, să-mi dezvoltez interpelarea. (În timpul acesta, prezidentul moțăie, iar unal din secretari il gâdilă pe la urechi cu un pai subțire ... la facerea lumii sunt 5415 ani; de la proorocul 1294; de la constituție o jumătate de an. Gianahet-Edin: Bravo! știe bine istoria. Zăuc - ag Ă : Vream să zic... Gianabet-Edin: Cănu știi ce să zici! (Râsete.) Zăuc-ag Ă : Rog Adunarea să nu mă mai zgândărească... Prezidentul simte festa ce-i joacă secretarul cu paiul... și-i trage două palme strașnice. Secretarul își formulează ... târg cu nasul tăiat, ca unul ce a făcut falsuri și ingerințe în Bulgaria cu ocazia alegerilor din urmă." Ministrul-președinte, Zavrac-pas Ă , vrea să ia cuvântul ca să răspunză la interpelare. Toată Adunarea îl oprește dându-i cu huideo! (Zgomot grozav pe toate băncile.) Asemenea se întâmplă ... discuției! Nu mai trebuie discuție!! Suntem luminați destul!!! Discuția se închide. Se pune la vot moțiunea lui Zăuc-agĂ . Votanți 140; unanimitate contra. Zăuc-ag ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... Român ar voi să jefuiască pe un EvreÅ­ orÄ­ să-l ciomăgĂ©scă, noÄ­ am sări să-l apÄ•răm pe Evreul năpăstuit: ce trebue Ă³re să facem, când Românul se află în miserie, când el e jefuit, el năpăstuit? Iubirea de Ă³meni nu cere ca să-l ajutăm și să-l apÄ•răm și pe el? Românul acesta e om al iubiriÄ­ de ordine, blajin și ... și intelectuală. Nu e numaÄ­ cestiune de ambițiune națională, ci tot odată și un intet[r]es general omenesc, ca un popor alcătuit din asemenea Ă³menÄ­ să se sporească, să se ridice prin cultură și să devie un factor hotărîtor în cercul înrîuririÄ­ luÄ­ firescÄ­. Ce trebue Ă³re să simțim noi, când vedem, că RomâniÄ­ cu tĂ³tă munca, pe care o sÄ•vârșesc cultivând pământul cel maÄ­ mănos al țăriÄ­ lor ... cuvîntului este să sustiÄ­, să sprijinesci, să încuragiezi, să nu combați pe față și fără sfială pe ceÄ­ ce trăesc din sÄ•ul altora. Dacă Ă³menÄ­ în înțelesul cel bun al cuvîntuluÄ­ sînt așa numițiÄ­ evreofiliÄ­, iar nu stîrpituri de om, eÄ­ nu pe noÄ­ aÅ­ să ne ocărĂ©scă ...

 

Ion Luca Caragiale - Un nou plagiat Zola

... repertorii, a căror listă e lesne de așternut.â€� Iată acum și câteva specimene din noul plagiat al documentalistului Zola. Goyau: En mourant Ă  Rome, saint Pierre fut le suprĂȘme bienfaiteur et comme le second fondateur de cette ville: et si les oracles antiques qui pressentaient l’éternitĂ© du Capitole ont Ă©chappĂ© dans la suite des temps au reproche de mensonge, c'est Ă  Pierre qu'ils durent cette fortune. En choisissant pour capitale d’un monde naissant la capitale d’un monde expirant, Pierre fit un coup de ... argent. A trois reprises la bouche demeura muette, les rides immobiles. “Le pape est vraiment mortâ€�, dit-il aux assistants. Zola: C’était d’abord saint Pierre, ignorant, inquiet, tombant Ă  Rome par un coup de gĂ©nie, venant rĂ©aliser les oracles antiques qui avaient prĂ©dit l’eternitĂ© du Capitole. C’étaient les premiers papes, de simples chefs d’associations funĂ©raires... Immortale Dei, sur la constitution des Ă©tats; Libertas, sur la liberte humaine; Sapientiae, sur les devoirs des citoyens chr6tiensâ€� Rerum novarum, sur la condition des ouvriers... Le pape y constate la ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

... credință să li-o spunem atât Jidanilor, cât și celor intrațÄ­ în simbria lor, că se înșĂ©lă. NoÄ­ RomâniÄ­ suntem un nĂ©m de Ă³menÄ­, care are rost în lumea acĂ©sta, și lucrul acesta nu numaÄ­ noÄ­ îl simțim, ci tot o dată și ceÄ­-lalțÄ­ îl sciÅ ... până la ziua, în care vom putea și noÄ­ să ne gândim, dacă e orÄ­ nu bine să-Ä­ socotim pe EvreÄ­ deopotrivă cu alțÄ­ Ă³menÄ­. Azi nici că ne putem gândi la acĂ©sta. Nu vedem noÄ­ cele ce se petrec în Rusia, în Galiția, în Ungaria, în Austria ... chiar în Franța și în America: toțÄ­ de pretutindenÄ­ se căiesc de a-Ä­ fi socotit pe EvreÄ­ de o potrivă cu alțÄ­ Ă³menÄ­, toțÄ­ se feresc de dânșii și Ä­aÅ­ mÄ•surÄ­, ca să-Ä­ țină departe. E Ă³re cu putință, ca tocmai noÄ­, care am fost maÄ­ chibzuițÄ­ de-cât ceÄ­-l’alțÄ­, să ne perdem acum sărita!? Nu suntem noÄ­ de ... obștĂ©scă, ci să-șÄ­ întrebuințeze știința și deșteptăciunea spre a face prin o educațiune națională din sÄ•Ä­ – nu Români, cÄ­ Ă

 

Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie

... Ivireanul Cel ce va să se ispoveduiască să-l aducă să stea înaintea icoanei domnului nostru Iisus Hristos și să înceapă duhovnicul, carele va fi: Ă�Ă«ăÅ„âgÄ�Ăș Ă¡ăĂș Ä�Å™Ăș, ńňĂșżÄ� ćg, ăÅ„Ă¤Ä� Ä�îÄ›Ä�Ă«UÄ�, Ä�Ä‘iÄ�ähňg. După aceia: ăîÄ›gă Ä›# Ă¼Ä‡g să-l zică cel ce va să să ispoveduiască (de va ști carte), iar de nu va ști, să-l zică duhovnicul. Și ... părăsească, atunce îndată pleacă în genunche cel ce să ispoveduiaște și să-i citească duhovnicul molitvă. Deci, după ce-i va citi molitva, să zică: äîńňîÄ�Ă­î gńň, Å„Ă«Å•âÅ•... Ä� Ä�Ă­h și otpust. Atunce îl canonĂ©ște duhovnicul pre dânsul, după cumu-i va fi greșalele lui. Și de va avea acela multe păcate, îl ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... maÄ­ mulțÄ­ dintre dînșiÄ­ aÅ­ fost nevoițÄ­ să intre în sîmbria capitaliștilor, care nu-Ä­ lasă să mĂ³ră de fĂ³me. MiliĂ³ne de Ă³meni aÅ­ ajuns ast-fel să trăiască numaÄ­ de az Ä­ pe mâine, muncind spre a spori bogățiile altora, sbătându-se în miserie ... teiul din pădurea de stejar, dacă grădinarul trebue să curețe pomiÄ­ de omiz Ä­, de insecte, de păduchÄ­, de rugină, de muschÄ­ și de burețÄ­, Ă³meniÄ­ de stat trebue și eÄ­ să privegheze, ca ceÄ­ ce nu sînt în stare să trăiască din rĂ³dele proprieÄ­ muncÄ­ să nu pĂ ... va face vre-odată ceea-ce s’a făcut în Ungaria, în Galiția orÄ­ în Bucovina. NicÄ­ odată! E cestiune de iubire de Ă³menÄ­ să le-o spunem Evreilor acĂ©sta în fiecare z i pentru ca să nu-și facă ilusiunÄ­ deșerte. In mijlocul nostru ... putea nicÄ­ odată să trăiască cum trăiesc în Ungaria, îm Galiția orÄ­ în Bucovina, și trebue să-șÄ­ dee silința de a fi Ă³meni cinstițÄ­ și muncitorÄ­ și să iee parte la tĂ³te durerile și la tĂ³te bucuriile nĂ³stre, dacă in să aibă ...

 

Ioan Slavici - Semitismul (1902)

... nduială, numaÄ­ prin alungarea lor a putut să fie restabilită. Chiar începutul viețiÄ­ naționale a Evreilor trebue să lase în mintea Ă³menilor cu judecată convingerea, că eÄ­ sunt un neam de Ă³menÄ­, care nu sunt în stare să trăiască în pace și bună înțelegere. Urmărind îndelungata viață a poporului evreiesc, în deosebitele fase ale ... necurmată cu dușmanÄ­ maÄ­ puternicÄ­ de cât noÄ­, vetrele părintescÄ­, EvreiÄ­ și-aÅ­ petrecut viața risipițÄ­ și împinșÄ­ mereÅ­ de icÄ­ până colo ca nisce Ă³menÄ­ urgisițÄ­, pentru care nicăierÄ­ pe fața pămÄ™ntuluÄ­ nu e loc de adăpost statornic. Nu e în Europa apuseană nicÄ­ un popor, care nu ... â€� Chiar aceia, carÄ­ îÄ­ apără pe EvreÄ­, îÄ­ apără numaÄ­ pentru-că nu cum-va, alungați de alțiÄ­, să vie la dĂȘnșiÄ­. De ce Ă³re EvreiÄ­ le-aÅ­ fost tot-d’auna și le sunt și astă-zÄ­ tuturor atât de nesuferițÄ­? Pentru că în eÄ­ lipsesce ceea-ce ... l face om în puterea cuvîntuluÄ­. NoÄ­, Ă³meniÄ­ adevărațÄ­, suntem determinațÄ­ în faptele nĂ³stre maÄ­ mult de compătimire de cât de egoism. De ...

 

Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu

... avem loc a reproduce mai mult decât următoarea mustră — trecerea cuirasierilor pe puntea plutitoare de la RĂ©milly: Bibescu: ...Droits sur leurs Ă©triers, enveloppĂ©s dans leurs grands manteaux blancs, les cuirassiers passent silencieux; ils semblent portĂ©s par les eaux. Deux feux, allumĂ©s sur chacune ... extrĂ©mitĂ©s du pont, Ă©clairent seuls de leur lumière blâfarde hommes et chevaux; leurs flammes se reflètent, d'une façon Ă©trange, dans les casques brillants des cavaliers et donnent Ă  ce spectacle quelque chose de fantastiqueetc. Zola: ...Les feux brĂ»laient sur les deux rives... Debout sur les Ă©triers, serrant les guides, les cuirassiers passaient, passaient toujours, drapĂ©s dans leurs grands manteaux blancs, ne montrant que leurs casques tout allumĂ©s de ...

 

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... unde se ivesce el, e neînduplecat restabilitor al buneÄ­ rînduielÄ­. Mare a fost Vlad între mariÄ­ timpuluÄ­ sÄ•Å­, și mai ales astă-Ă¥ i fie-care dintre noÄ­ trebue să fie mereÅ­ cu gândul îndreptatspre el, ca în tĂ³tă clipa să avem în vedere, că nu avem ... scă schimbul averilor, și stima generală nu i se cuvine celuÄ­ ce a sciut să adune miliĂ³ne, ci celuÄ­ ce ține mulțÄ­ Ă³meni în continuă și rodnică lucrare, sporesce bogățiile țărei și prin conducere înțelĂ©ptă și concurență onestă reduce prețurile și ușurĂ©ză traiul Ă¥ ilnic. Tot ast-fel meșteșugarul nu-șÄ­ exercită meseria, ca să trăiască maÄ­ ușor, ci ca prin producte solide să satisfacă în mod efectiv trebuințele ... putut să fim ruinațÄ­ economicește și să ne perdem cultura intelectuală, dar nu ne-am schimbat firea și nu putem să suferim în mijlocul nostru Ă³menÄ­, carÄ­ trăesc secând puterile de viĂ©ță ale altora. Cu cât maÄ­ mult ne ridicăm prin cultură, cu atât maÄ­ vîrtos iese în noÄ ... dar între EvreiÄ­ din țara nĂ³stră uniÄ­, carÄ­ s’aÅ­ hotărît a emigra, eÄ­ aÅ­ luat hotărîrea acĂ©sta numaÄ­ pentru că, ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... t) dlÅ­gopole i pa(k) dau Å¡tire do(m)nĂ¯etale za lukru(l) tu(r)Ä�ilo(r) kum amÄ­ auzi(t) èu kÅ­ Ä©pÅ­ratu(l) au Ă¨Å¡i(t) de(n) sofĂ¯Ä™ Å¡i aimi(n)trÄ› nue Å¡i sÄ›u du(s) Ä© su(s) pre dunÅ­re ... do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g) ku(m)u amÄ­ auzit de boÄ™ri Ä�e sÅ­ntÄ­ medÅ¾Ă¯ja(Å¡) Å¡i de dženere-mĂ¯u negre kumu Ä™u da(t) Ä©pÅ­ratu(l) slobozĂ¯e lu mahame(t) beg ... vo(s)tre i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale ka ma(i) marele mĂ¯u de Ä�e amÄ­ Ä©cele(s) Å¡Ă¯eu eu spui do(m)nĂ¯etale jarÅ­ do(m)nĂ¯jata eÅ¡ti Ä©celeptÄ­ Å¡i aÄ�Ä›ste kuvi(n)te sÅ ...

 

Ion Luca Caragiale - Două note

... abate cîteodată È™i un vultur, dar mai ales se strîng întotdeauna roiuri de muscuÈ›e să bîzîie pe creasta monumentului înfierbîntată de arÈ™iÈ›ă, Apele norilor, vînturile vremilor spală È™i zvîntă piatra nobilă de urmele acelor efemere, È™i ea rămîne tot curată ca mai-nainte. De clintit ... È™i facă un prag uniform la o sărmană colibă... Dar astea toate sunt elementele oarbe ale naturii, miÈ™cate de sus fără conÈ™tiinÈ›ă, de jos de o conÈ™tiinÈ›ă din cale-afară obtuză ori smintită... Însă a ciunti cu conÈ™tiinÈ›a limpedeÈ™i cu sînge rece o operă de ... Eminescu o lasă este, cu toate calităÈ›ile È™i defectele ei, ceva sfînt, fiindcă-n ea se întrupează pipăit, È™i pentru o viaÈ›ă mai durabilă chiar decît a neamului său întreg, gîndiri È™i simÈ›iri de veacuri ale acestuia, È™i de aceea, fără teamă ... s-o mai ciopleÈ™ti, după trecătorul tău gust È™i cu competenÈ›a ta discutabilă — discutabilă pentru că e negativă faÈ›ă ...

 

   Următoarele >>>