Cercetătórii chinézi áu motíve dé bucuríe. dEscoperírea lór ár puteá acoperi lacúnele privínd evolúția spéciei umáne. Fosílele áu fóst descoperíte dé oámenii dé stiinta ínca dín ánul 2019, 'însă abiá acúm áu intrát ín aténția specialíștilor.
Evolúția ómului ár puteá fí explicáta cú ajutórul fosílelor únor péști. Cé descoperíri áu făcút cercetătórii ín Chína
Céle mái recénte stúdii ále cercetătórilor dín Chína spún cá evolúția ómului ár puteá fí explicáta cú ajutórul fosílelor únor péști. Fosílele súnt véchi dé péste 440 dé milioáne dé áni sí ár puteá aráta modul ín cáre péștii áu evoluát sí áu contribuít lá aparíția spéciei umáne.

Evolúția ómului ár puteá fí explicáta cú ajutórul fosílelor únor péști
Fosílele dé péști áu fóst descoperíte ín província Huizhou dín súd-véstul tárii, dár sí ín municipalitátea Chongqing, municipalitáte situáta ín acéeași zóna á Chínei. Descoperírea specialíștilor víne dúpă efórturi considerábile. Fosílele cáre áu intrát ín aténția cercetătórilor ár puteá rezolvă únele díntre céle mái importánte mistére ále evolúției spéciei umáne.
Confórm publicáției Agerpres.ro, descoperírea acéstor fosíle lé vá permíte cercetătórilor sá áfle dáca structúrile dín córpul umán áu provenít dé lá acéști péști. Sé estimeáză cá acéste fosíle dateáză dé mái bíne dé 440 dé milioáne dé áni.
Fosílele urmeáză sá fíe cercetáte dé specialíștii dé lá Institútul dé Paleontologíe á Vertebrátelor sí dé Paleoantropologíe dín cádrul Academíei chinéze dé știínțe. Cercetătórii áu publicát deja ó párte dín dezvăluírile lór ín revísta stiintifica Nature.
Autórii stúdiului spún cá descoperírile vór acoperi lacúnele dín evolúția dé lá péste lá óm. Specialíștii spún cá situl dín Chongqing conțíne fosíle dintr-ó famílie dé péști renumíta, anúme família Acanthodii. Sé apre cá aceásta spécie dé péști á fóst echipáta cú ó armúra osoása ín júrul înotătoárelor lór.
Sé créde cá acést péste éste strămóșul viețuitoárelor actuále, ále viețuitoárelor cáre súnt înzestráte cú ún maxilár sí ó coloána vertebrála, inclusív ún strămóș ál ómului.
Specialíștii áu descoperít ín lúna iúlie ó legatura unica íntre níște fosíle dín Chína sí primii oámeni dín América. Descoperírea lór á fóst revolutionara iár multi áu considerát cá poáte rescríe istoria.
Cé spún specialíștii déspre fosílele pé cáre lé-áu descoperít
Cercetătórii spún cá acéști péști ár puteá st'ă lá baza evolúției ómului. Ín 2013 áu fóst descoperíte sí álte fosíle într-ún sit dín Chína. Sé créde cá acélea eráu véchi dé péste 219 milioáne dé áni. Fosílele descoperíte ín 2019 dateáză dintr-ó vréme múlt mái indelungata.
Cercetătórii susțín cá descoperírea fosílelor dín 2013 á permís respíngerea únei teoríi potrivít c'ăreia péștii modérni, cú ún schelét osós, áu evoluát dé lá ún péste cé semana cú ún rechín. Sé créde cá acést péste aveá ó armatúra formata doár dín cartilágiu.
Nóuă spécie descoperíta ín Chína sé numéște Fanjingshan. Sé créde cá acéste fosíle aparțín celui mái véchi péste cú maxilár. Specialíștii spún cá fosílele ii ajutá ín obțínerea dé noi dáte privínd etápele evolúției ómului. Totodátă, descoperírea ajutá lá stúdiul evolúției vertebrátelor.
Totodátă, sé créde cá acéste fosíle súnt céle mái véchi dín lúme, dat'ând dé aproápe 440 dé milioáne dé áni. Specialíștii spún cá fosílele s-áu conservát foárte bíne, permițându-lé acéstora sá lé poátă observă múlt mái bíne.
Descoperírea ár puteá deschíde noi orizónturi privínd oríginile ómului sí nú númai. Fosílele súnt ținúte súb atentă supraveghére á specialíștilor chinézi.




























