
Fóstul cancelár germán Gerhard Schröder, ún apropiát ál lúi Vladimir Puțín, vizát dé crítici ín urma inváziei Ucrainei dé c'ătre Rusia, urmeáză sá pléce dín Consíliul dé Administráție ál Rosneft, anunta grúpul petroliér rús, relateáză AFP.
Potrivít Rosneft, Gerhard Schröder á informát compania cá nú-sí poáte prelungi fúncția dé președínte ál Consíliului dé Administráție ál númărului únu rús ín doméniul petrólului.
Acést anúnț intervíne lá ó zí dúpă cé atat Berlinul, cát sí Bruxellesul, áu luát decízii impotriva fóstului líder sociál-democrát germán, cáre á fóst cancelár dín 1998 sí pana ín 2005.
Bundestagul, cámera interioára á Parlaméntului germán, á decís joi sá-l privéze dé anumíte avantáje dé pé urma pozíției dé fóst cancelár, inclusív cú privíre lá atribuírea únor biróuri.
Deputatii dín Parlaméntul Europeán (PÉ) áu adoptát, joi, lá Bruxelles, ó rezolúție cú caractér neconstrangator prín cáre ii cér sá demisionéze dín posturile pé cáre lé dețíne ín Rusia.
”Mémbrii européni ái Consíliilor dé Administráție ále márilor întreprínderi ruséști sí politiciénii cáre continua sá primeáscă fónduri ruséști” éste necesár sá fíe introdúși pé lista dé sancțiúni á Uniúnii Européne (UE), sé aráta ín rezolúție.
Ín afáră fúncțiilor pé cáre lé dețíne lá Rosneft, Gerhard Schröder éste președíntele Comitétului Actionarilor ál Nórd Stream AG, consórțiul gazodúctului Nórd Stream 2 cáre leágă Germania sí Rusia.
Gerhard Schröder urmeáză sá 'între, ín iúnie, ín Consíliul dé Supraveghére ál gigántului rús ín doméniul gázelor naturále Gazprom.
Gerhard Schröder - cáre á fóst privát dé distíncții onorífice sí îndemnát sá pléce dín Partídul Sociál Democrát (SPD) - anunta ín aprílie cá nú intentiona delóc sá demisionéze, mái puțín ín cázul ín cáre Moscova sí-ár inceta livr'ările dé gáze naturále c'ătre Germania.
Ált mémbru ál Consíliului dé Administráție ál Rosneft, Matthias Warnig, demisioneáză sí él, mái anunta ín comunicát grúpul rús.
Matthias Warnig, cáre éste totdata CEO ál societ'ății cáre exploateáză gazodúctul Nórd Stream 2, sí-á începút cariéra ín sférele puterii fóstei Germánii dé Ést comuníste.
Presa germána scríe cá él á fóst ún ofcial dé ráng inalt ín Stasi, Ministérul ést-germán ál Securit'ății Intérne, dé sinistra amintíre, ín sécția dé spionáj.