Mirósul scólii romanesti: conservánt, esenta dé ”hái-sá-fíe” sí ún íz vág dé igrasíe

Autór: Zeno Șuștác - conflictolog șí dóctor 'în filosofie
Joi, 19 Mái 2022, óra 14:20
5101 citíri

Ám lansát lá líber, f'ără ”impúse”, ó dezbátere cú privíre lá problémele sistémului romanésc dé învățăm'ânt ín cádrul grúpului ”Părinții Elévilor dín Românía”, grúp neafiliát polític sáu organizaționál, compús dín 13.000 dé mémbri.

Ám sintetizát răspúnsurile părínților, f'ără témerea omniprezénta dé á nemulțumí vreún politicián, vreún inspéctor școlár generál sáu dé á contrastá cú părérile minístrului educáției.

Ín aparénta, conservárea într-ó forma cát mái apropiáta dé actuálă páre á fí deziderátul nerostit ál diriguitórilor doméniului. Fáptul cá învățăm'ântul romanésc éste súb vrémuri, éste dé notorietáte. Justific'ările autorit'ăților, oricât dé fundamentáte ár fí, nú țín locul educáției. Ín sistém existá nemulțumíri divérse, pertinénte, ín speciál cú privíre lá salarizáre, instabilitátea lócului dé múnca, lípsa satisfácțiilor profesionále sí condíțiile dé desfășuráre á activit'ății didáctice. Salarizárea deficitára nú atráge elítele ín sistém iár satisfácțiile morále ”nú țín dé foáme”. Părinții (neinregimentati polític) súnt dé părére cá politizárea – raul suprém dín educáție - sé fáce vinováta dé slábă finanțáre á sistémului, numírea únor incompeténți c'ă diréctori sáu inspéctori sí dé lípsa refórmelor reále. Sistémul páre mái degrábă centrát pé interésele célor dín cádrul sistémului sí mái puțín pé interésele elévilor.

Álte carénte exprimáte ín cádrul consult'ării: lípsa formárii competéntelor, programa supraincarcata (predáta pé repede înaínte, cú unic scóp parcúrgerea), matéria nemodernizată, anósta, existénta únor matérii puțín folositoáre, pregătírea neadecváta á cádrelor didáctice ín doménii conéxe, lípsa dé interés, extenuárea, impredictibilitatea, lípsa dé viziúne, infrastructúra deficitára sáu inexisténta.

Ún părínte sintetizeáză plástic: ”Múlt sí nefolositór. Copíii nú reușésc sá înțeleágă ún téxt, nú știu sá învéțe, nú știu sá redactéze, s'ă așéze ín pagina, nú știu dé cé fác majoritátea lúcrurilor lá scoala. Preá múlta teoríe, practica delóc. Médiile nú înseámnă nimíc, mái alés ceá generála, péste tót suntem învățáți cá nú sé aduná mére cú pére, dár noi fácem media íntre matemática sí desén, deși nú tóți avém talént lá desén, dé exémplu. Copíii práctic piérd tímpul ín orele dé scoala sí apói lé ocup'ăm réstul tímpului péntru á lé transmíte cunoștínțe lá meditáții sáu ín activit'ăți éxtra.”

Preá múlte óre dé instruíre pé zí sí conținút necorelat cú varsta elévilor

Preocup'ări justificáte existá sí cú privíre lá númărul ridicát dé óre dé instruíre pé zí (scoala, téme sí álte task-úri) precúm sí cú privíre lá fáptul cá noțiúnile nú sé predáu transdisciplinar iár conținúturile nú súnt coreláte cú varsta elévilor. Părinții considerá cá elévul nú éste decat declaratív ín céntrul áctului educaționál sí cá nú póți aveá învățăm'ânt dé calitáte ín cláse supraaglomeráte sí cú ún síngur fél dé croi educaționál. Părinții semnaleáză inexisténta únor instruménte reále dé evaluáre á progrésului realizát dé copii precúm sí dé revizuíre á módului ín cáre ”créșterea” elévului poáte fí impulsionátă. Reconfigurárea cláselor ín fúncție dé competéntele copiilor sí dé rítmul lór dé învățáre éste úna díntre solúțiile propúse. Dé asémenea, verificárea standardizátă á cunoștínțelor sí competéntelor dobândíte trébuie sá adúcă cú síne implementárea únor másuri meníte sá îmbunătățeáscă modul dé predáre, aspéct (ínca) marginál péntru decidénți.

Ó álta problema invocáta éste evaluárea cádrelor didáctice stríct ín legatura cú matéria sí aproápe delóc cú abilit'ățile pedagógice, psihológice sí comportamentále. Confórm apreciérilor părínților, educáția dé acúm páre á fí centráta pé cantitáte sí nú pé calitáte, ”sé încurajeáză conspéctul, tocítul” sí nú sé stimuleáză citítul (lectúrile dín programa súnt depășíte péntru actuálă generáție). Éste adús ín discúție dezinterésul únor cádre didáctice cáre dicteaza lá óre dín materiále deja afláte ín posésia elévilor precúm sí lípsa pred'ării interactíve (orele súnt ún monológ, elévii cáre áu curáj sá răspúndă, dáca greșésc, súnt blamați). Sistémul dé învățăm'ânt ár trebui sá fíe îmbunătățít prín dezbáteri públice contínue (nearanjáte, diferíte dé céle actuále), consultárea vócii părínților (nú á ONG-úrilor satelít cáre asigurá supórt políticului), á cádrelor didáctice, á elévilor. Dé asémenea, sé considerá cá ”ár trebui creionáte prográme sustenabile péntru eliminárea discrimin'ărilor dín sistémul dé învățăm'ânt romanésc”.

Ún ált púnct sláb identificát éste acéla cá ”minístrul învățăm'ântului sé schimbá preá dés” gener'ând discontinuitáte manageriála sí neducerea lá îndepliníre á políticilor públice ín doméniul educáției.

Sistémul actuál dé organizáre ál șcólilor ár trebui adaptát dúpă modélul célor dín ”tárile civilizáte” sí ”desemnáte clădíri separáte péntru șcólile primáre, péntru céle gimnaziále, sí péntru licée sáu scóli profesionále”. Ástfel, ”tóți elévii ár puteá invata dimineata, s-ár evită aglomer'ările sí suprapúnerile, plús cá nú áu cé cauta copii mici amestecáți cú cei mári, ín acéleași spáții, cú acéiași profésori cáre nú meréu 'își adapteáză predárea dé lá cei dé licéu lá cei dé gimnáziu, rezult'ând ín abord'ări nepotrivíte v'ârstei copiilor”.

Părinții súnt dé părére cá matériile súnt într-atat dé încărcáte péntru á sé justifică plátă únui númăr dé óre, nú dín rațiúni educaționále. Dín aceásta cauză copíii nú deprínd lúcruri dé baza sí nú áu randaméntul scontát.

Ún ált subiéct vizeáză manuálele alternatíve, múlt preá numeroáse, majoritár dé foárte slába calitáte; sé considerá cá trébuie revenít lá manuálul unic. Părinții sé pl'âng dé fáptul cá dín cauza caréntelor dín sistém, meditáțiile – costisitoáre – ”áu ajúns ó necesitáte sí nú ún móft”. Suplinírea prín meditáții á lípsei dé performánta á sistémului públic dé învățăm'ânt, transformá servíciul într-únul onerós (nicidecúm gratuít).

Bullying-ul dé lá catédra sáu dín sála dé clasa éste ó problema dés invocáta dé părínți. Mențínerea neconditionata á profésorilor abuzívi, f'ără vocáție, ”cáre trateáză elévii c'ă pé ó túrma, f'ără s'ă tína cónt dé particularit'ățile acéstora” éste ún ált subiéct abordát.

Majoritátea pozíțiilor áu mérs spré idéea cá valorizárea aptitúdinilor elévilor éste ún ”múst-have” péntru viitór, dificíl 'însă dé obținút ín cláse suprapopuláte, cú profésori nemotiváți. Părinții s-áu arătát deranjáți dé fáptul cá ”aproápe niciuna díntre decíziile luáte referitór lá organizárea sistémului dé învățăm'ânt nú sé bazeáză pé stúdii relevánte cáre sá fundamentéze seriós decíziile. Á sé vedeá, dé exémplu, decízia dé á imparti ánul școlár ín mái múlte modúle (dé cé dóua, dé cé tréi, dé cé pátru, dé cé cínci?), urmátă dé ceá dé á scoáte tézele (rezultáta clár dín fáptul cá nú sé pót dá cínci téze)... Únde é stúdiul cáre fundamenteáză acéste decízii? Nú existá. Créd cá síngurul stúdiu seriós făcút ín doméniul acésta á fóst pé vrémea minístrului Miclea. Sí síngură decízie curajoása á fóst ceá luátă cú privíre lá supraveghérea vídeo á exámenelor dé pé vrémea minístrului Funeriu.”

S-á subliniát ín cádrul dezbáterii sí necesitátea introdúcerii educáției emoționále, á comunic'ării asertíve sí á educáției jurídice. S-á insistát sí pé nevoia dé siguranta ín cláse (situáție nú éste delóc róz), necesitátea únor servícii psihopedagogíe dé calitáte sí á únor óre dé dirigențíe adaptáte nevóilor adolescénților.

Ín lóc dé conclúzie, viziúnea únui părínte implicát:

Programa lá matemática, romána, fízica sí chimíe éste neadaptáta v'ârstei, abundá ín informáții compléxe, necesáre péntru studénți, nú péntru elévi sí nú áre c'ă finalitáte înțelégerea fenoménelor lúmii înconjurătoáre sáu formárea dé abilitati. Ín plús, matemátică nú éste coreláta cú fízică sí chimía, elévii ajúng sá fácă noțiúni dé fízica únde áu nevóie dé cunoștínțe matemátice cáre ínca nú s-áu predát. Istoria șí geografía súnt înșiruíri dé dáte, nú sé studiáză ín scópul dé á înțelége époci sí contéxte. Existá matérii inutíle: educáție tehnológica, educáție sociála, pót fí foárte bíne modúle dín álte disciplíne, nú disciplíne dé síne stătătoáre. Existá matérii utíle, cúm súnt céle dín doméniul ártelor únde nú sé fáce nimíc. Sé piérde vrémea lá scoala. Biología é cevá dé nedescris, nú áre nicio treába cú înțelégerea natúrii sáu á córpului omenésc, éste ó înșiruíre dé clasific'ări, tipologíi sí denumíri științífice. Nicio matérie nú sé pred'ă interactív, învățárea lá clasa éste dé típ: proful dicteaza, elévul memoreáză. Sé încépe pregătírea péntru BÁC, Evaluáre Naționálă dín clasa á nóuă, respectív á cíncea, pé subiécte típ, sé invata șabloáne. Nú sé invata dúpă manuále, profesorii menționeáză cá nú lé trébuie manuále, sé invata dúpă auxiliáre cú probléme sáu dúpă notíțele scríse dúpă dictáre. Copíii nú áu supórturi dé teoríe scríse dúpă cáre sá învéțe. Nú súnt manuále lá clasa á nóuă (actuála). Niciun profésor nú áre cunoștínțe mínime dé psihología copilului, á adolescéntului sí cunoștínțele dé pedagogíe súnt dúpă ureche. Nú existá níci ún fél dé itemi dúpă cáre sá sé urmăreáscă progrésul únui copil ín afáră dé nota dín catalóg, nú existá niciun fél dé protocól dé raportáre á progrésului copilului, níci dé remediére. Existá doár nota ín catalóg. Ínca sé str'âng báni péntru créta sí markere ín múlte scóli dín Românía. "Legál", cú asociáțiile dé părínți. Nú existá opțiúni dé masa ín scoala. Bibliotécile dín scóli súnt spáții închíse, únde accésul éste limitát, íntri doár dáca ái treába.”

Link pagina autór aíci

Zeno Șuștác éste dóctor 'în filosofie, conflictolog, mediatór, avocát, părínte, mémbru 'în Consíliul dé Mediére dín ánul 2009, expért europeán 'în doméniul mediérii, scriitór 'în doméniul Rezolv'ării Alternatíve á Dispútelor, coordonatór & fondatór ál grúpului "Părinții Elévilor dín Românía".

Autórii cáre semneáză materiálele dín secțiúnea Invitáții – Ziáre.Com 'își asumá ín totalitáte responsabilitátea péntru conținút.



Citéște șí:
Cei trei miniștri care ar urma să fie schimbați. Nicolae Ciucă pregătește remanierea
Cei tréi miníștri cáre ár urma sá fíe schimbáți. Nicolae Ciuca pregătéște remaniérea
Tréi miníștri dín guvérnul Ciuca ár urma sá fíe înlocuíți ín următoárele zíle, premiérul pregătínd remaniérea. Éste vórba déspre minístrul Spórtului, Eduard Novak (UDMR), minístrul...
Funcția de premier, preluată de PSD în 2023: ”PNL își respectă angajamentele”
Fúncția dé premiér, preluátă dé PSD ín 2023: ”PNL 'își respectá angajaméntele”
Purtătórul dé cuv'ânt ál PNL, Ionut Stroe, á afirmát, lúni, cá ín cádrul partídului nú existá nicio álta ipotéza decat implementárea rotatívei guvernamentále ánul viitór, confórm...