COD DEONTOLOGIC ARCA – septembrie 2011

CONSIDERENTE PREALABILE

Prezentul cod deontologic se situează in contextul creat de cadrul reglementativ existent, respectiv legea audiovizualului, codul audiovizualului, codul civil, Convenția europeana a drepturilor omului, jurisprudenta CEDO.

Aceste reglementari sunt asumate că reguli de conduita editoriala, atat in virtutea caracterului lor de obligație legala, cat si cu convingerea ca misiunea de interes public a radiodifuzorilor trebuie sa se construiască in materia oferită de comunicarea audiovizuala realizata prin respectarea legii.

NIVEL DE AUTOREGLEMENTARE

Prezentul cod nu dubleaza reglementările existente, ci le presupune că elemente externe de referinta pentru adiționarea de reguli sau principii suplimentare, care constituie in fapt materia să. Din acest motiv si pentru a evită incoerenta de a reproduce in domeniul autoreglementarii prevederi care sunt direct obligatorii prin lege sau legislație secundara si nu pot fi asumate că facultative, nici chiar cele mai importante dintre reglementările legale nu vor fi regăsite in conținutul sau.

PRINCIPII

Prezentul cod valorizează convingerea ca obligația respectării legii si a reglementarilor poate coexistă fără a intră in contradicție cu nevoia pe care o au radiodifuzorii, producătorii, editorii si redactorii de a utiliza valorile care emerg din experienta, bun simt, repere editoriale si etice, atunci când se confrunta cu provocări editoriale sau când desfășoară rutina activității editoriale obișnuite. „Într-o lume perfecta ar functiona o singura reglementare: folosiți-va propria și cea mai bună judecata!”. (BBC Editorial Guidelines)

Încrederea publicului este o alta valoare pe care o pastram că reper si ea poate fi castigata numai prin imparțialitate si onestitate si prin garanția ca se evita in orice moment inducerea in eroare a publicului sau manipularea lui.

Acuratețea prezentării adevărului nu se poate obține numai prin simplă prezentare a faptelor, ci doar in urma unui efort de a detecta aspectele relevante, de a distinge evidenta de prejudecata sau confuzie pentru a beneficia de funcția de incertitudine, si de a descoperi adevărul acolo unde el se afla. (BBC-EG)

Integritatea si independenta editoriala trebuie păstrată in fata oricăror interese externe, a oricăror presiuni politice sau comerciale si a oricăror interese personale. (BBC-EG)

Conținutul editorial trebuie sa ofere semnificație utila pentru public, nu doar sa ii stimuleze reacții sau sa îl facă tinta a mesajului publicitar. Divertismentul oferă si el acest tip semnificație sub forma valorii construite cu umor, bun simt si buna inspirație.

STANDARDE EDITORIALE

Radiodifuzorii pot asigură, individual, standarde editoriale care sa contribuie la ridicarea nivelului de educație media al publicului si nu vor promova practicile editoriale.

care sacrifica performanta editoriala in favoarea compromisului cu soluții editoriale care conduc la coborârea nivelui de civilizație mediatica a publicului.

Este dezirabil că spațiul de desfășurare a competiției intre radiodifuzori sa se poziționeze in zona superioara a preferințelor publicului și să contribuie la ridicarea nivelului acestora.

PROMOVAREA ÎNȚELEGERII CORECTE A LEGISLAȚIEI

Radiodifuzorii vor acordă atenție, in masura posibilului, promovării înțelegerii corecte a legislației din domeniul audiovizual sau din alte domenii si pentru eliminarea abuzurilor generate de neclarități legislative sau interpretări eronate ale reglementarilor, inclusiv prin indicarea si relevarea in fata autorităților si a publicului a temelor si soluțiilor reglementative controversabile.

În acest sens se va avea in vedere si responsabilizarea celor implicați in realizarea programelor in sensul evaluării critice a efectelor ce rezulta din difuzarea programelor, atat sub aspect legal cat si sub aspecte nereglementate, dar semnificative in raport cu drepturile si interesele altora.

INFORMAREA CORECTA

În masura in care difuzează in principal sau secundar știri si programe informative, televiziunile sau radiourile trebuie sa se comporte că agenții socio-economice speciale ale căror obiective antreprenoriale trebuie să fie configurate pentru întrunirea condițiilor de furnizare a accesului la un drept fundamental, dreptul publicului la informare. (Rezoluția Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etică jurnalistica)

Informațiile nu ar trebui sa fie tratate că o marfa, ci că necesare pentru a satisface un drept fundamental al cetățeanului. In acest sens, nu ar trebui sa se exploateze nici calitatea și nici conținutul știrilor sau opiniilor strict pentru a mari audienta ori veniturile obținute din publicitate, ci pentru a satisface in mod optim dreptul la informare, beneficiile in audienta si venituri, care sunt necesare si legitime in cazul radiodifuzorilor privați, că suport al întregii lor activități, urmând a rezultă din excelenta îndeplinirii acestei misiuni publice. (Rez COE 1003/93)

Dat fiind ca activitatea radiodifuzorilor din zona programelor informative este una de “intermediere” intre informația preexistenta si public, in sensul de furnizare a unui serviciu de informare, aceștia trebuie sa asume faptul ca si drepturile pe care le dețin in legatura cu libertatea de informare depind de destinatarii acesteia, adică de cetățeni.

Aceasta nu înseamnă însă ca programele informative sunt doar un simplu act de răspândire a informațiilor, în timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al publicului. Dimpotriva, informația conține în sine traseul de la fapta la semnificație, traseu care fără contribuția interpretativa si analitica a mass-media ar ramine un simplu labirint al confuziilor – cazul zvonurilor, care nu trebuie sa constituie o materie prima pentru media, este tipic in acest sens.

În plus „libertatea în domeniul presei include, de asemenea si recurgerea la o anumita doza de exagerare, chiar de provocare” (teza in decizie CEDO). Elementele de retorica constitutive comunicării umane nu pot fi cenzurate tocmai in cazul mass-media audiovizuale.

În sensul valorilor promovate de CEDO, libertatea de exprimare nu se exercita numai pentru a difuză informații sau idei care sunt primite favorabil sau cu indiferenta, ci si in cazul celor care șochează, contrariază, sau deranjează, cazuri în care radiodifuzorii se vor asigură ca difuzarea este motivata prin rațiuni de interes public.

Informarea corecta include si obligația de a include aspectele cele mai semnificative pentru viata societății, inclusive cele cu relevanta pentru dezvoltarea acesteia in sens pozitiv. 

Dat fiind ca evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autorități sau rezultatul unei reglementari, acest principiu rămâne un “Principiu de relevanta”, principiu asumat individual de către radiodifuzor si administrat după propria libertate de constiinta a celor care participa la gestionarea lui , in condițiile in care nu se poate impune o instanta care sa decidă care anume aspecte sunt sau nu semnificative în sensul menționat.

Respectul adevărului presupune si educarea capacității de a-l discerne și de a-l prezentă astfel încât efectul de informare a publicului sa fie maxim.

Se recomanda că verificarea legalității conținutului editorial sa fie integrata acțiunii de determinare a adevărului si creativității editoriale într-un mod care nu poate influenta si inhibă aceasta acțiune sau creativitatea mijloacelor de comunicare editoriala, in condițiile in care verificarea legalității va fi întotdeauna anterioara difuzării programelor.

Radiodifuzorii vor expune, daca aleg sa facă acest lucru, principiile editoriale deopotrivă pentru a se identifică in fata publicului, dar si pentru a răspunde aspirațiilor sale, că si pentru a-l educă in sensul familiarizării cu valorile mass-media.

JUDECĂȚILE DE VALOARE / OPINIILE

Deși opiniile sunt in mod necesar subiective si, in consecinta, nu pot și nu trebuie sa fie supuse criteriilor de corectitudine (după cum s-a exprimat CEDO „ judecățile de valoare nu trebuie sa fie supuse probei veridicității”), trebuie totuși sa existe asigurarea ca opiniile sunt exprimate in mod sincer și etic si ca ele sunt fondate pe un suport faptic credibil si suficient.

Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau acțiuni referitoare la persoane sau la instituții nu trebuie să încerce să nege realitatea faptelor sau a datelor.

In exercițiul activității editoriale trebuie sa se manifeste atat respectul legitim si reciproc fata de orientările ideologice ale editorilor și ale proprietarilor dar si acceptarea faptului ca aceasta activitate editoriala este limitata de exigente imperative constând in raportarea de știri corecte și de opinii etice. Acest lucru este esențial in vederea respectării dreptului fundamental la informare al cetățenilor. (Rez COE 1003/93)

INDEPENDENTA SI IMPARȚIALITATE

Independenta si imparțialitatea nu înseamnă neutralizarea valorii de adevăr a știrilor prin prezentarea plata si neutralizarea reciproca a informațiilor si a opiniilor contradictorii. Conținutul editorial va pune în evidenta opinia relevanta sau informația de maxima credibilitate, precizând însă caracterul relativ al veridicității, care in unele dintre cazuri, poate fi stabilita numai in instanțele de judecata sau de evaluarea opiniei publice.

Independenta si imparțialitatea nu înseamnă a refuză evidenta adevărului atunci când el se afla cu in mod clar de partea unora dintre cei aflați in disputa, cu excepția cauzelor penale, unde evaluarea aparține exclusiv instanțelor de judecata.

Realizatorii vor fi imparțiali din punct de vedere politic in realizarea programelor, fără a fi însă opriți de la a avea convingeri politice proprii.

Conținutul editorial va acordă importanta problemelor reale ale societății si nu va crea false probleme sau nu va obtura atenția publicului cu probleme minore. Totodată se va avea in vedere adresarea pe un public tinta, care poate fi diferențiat pe capacitate de înțelegere, informare si preferințe si nu numai in funcție de capacitatea de a răspunde la mesajele comerciale, ci si in paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie între cele două planuri, respectiv planul editorial si cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care sa ajute publicul sa le distingă pentru a extrage beneficiile disponibile in ambele.

Interesele commerciale ale societăților de radio si televiziune se vor putea exercită în limitele satisfacerii interesului public sau, in situația cazurilor punctuale legitime in care nu exista o relație directa intre acestea si interesul public, fără a leza interesul public.

RESPONSABILITATEA EDITORIALA

Responsabilitatea editoriala aparține radiodifuzorului in calitatea să de societate comerciala, respectiv structurii de proprietate si conducere care răspunde de acțiunile societății comerciale.

Responsabilitatea editoriala se constituie numai in raport cu si este este opozabila numai dispozițiilor legii audiovizualului și reglementarilor subsecvente ale codului audiovizual. Orice conflict generat de conținutul editorial care nu contravine însă acestor reglementari nu antrenează responsabilitatea editoriala a radiodifuzorului (ci responsabilitatea civila sau comerciala, după caz).

Responsabilitatea editoriala se asuma in cadrul exercițiului politicii editoriale, de către conducerea societății.

Politică editoriala reprezintă concepția asupra principiilor, regulilor si strategiei după care se structurează producția si/sau difuzarea de conținut editorial, inclusiv punerea ei in practica. Exercițiul ei poate fi delegat managerului, editorilor sau realizatorilor de programe in mod expres, dar fără a transferă si responsablitatea editoriala. Radiodifuzorul poate interveni in activitatea editoriala oricând considera necesar, si in special atunci când delegarea politicii editoriale nu produce efectele prezumate. Instanta care deține dreptul de politica editoriala beneficiază, impreuna cu realizatorii, de dreptul de confidențialitate a surselor, așa cum este prevăzut de lege.

Radiodifuzorul va stabili cu realizatorii de programe condițiile care se aplica atunci când este utilizat recursul la clauza de constiinta, respectiv la dreptul acestora de a nu actiona impotriva convingerilor proprii, care trebuie acordat fără limite.

Decizia de a face publica sau nu politică editoriala aparține autorilor ei, in condițiile in care politică editoriala poate sa îmbrace aspecte de confidențialitate care se supun regulilor competiției corecte. Acesta nu face însă mai puțin importanta responsabiltatea editoriala.

INTERESUL PUBLIC ȘI PROTECȚIA DREPTURILOR PERSOANEI

Este de interes public atat protejarea drepturilor individului cat si respectarea dreptului lui si al publicului de a fi informat in contextul asigurării pluralismului surselor de informare. Libertatea de exprimare este ea însăși de interes public.

Problemele de interes public sunt in mare parte puse in discuție in legatura cu figurile publice, respectiv persoanele care dețin o funcție publica sau care utilizează resursele publice, sau in sens larg, toți aceia care joaca un rol in viata publica, fie in politica, ecomomie, arte, sfera sociala, sport sau in orice al domeniu, în sensul definiției date de Rezoluția 1165 (1998) a Consiliului Europei. Noțiunea de figura publica nu se restrânge deci la politicieni sau membri ai administrației, ci include personalități din diverse domenii a căror prezenta publica stârnește interes. Figurile publice trebuie sa admită ca poziția lor in societate ii expune la o presiune sporită asupra vieții lor private. Mai mult, „așteptarea legitima de protecție a vieții private si a dreptului la propria imagine” nu poate fi invocata in spații in care se admite o expunere normala in fata publicului si a presei.

Dat fiind că persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale atat prin diferfentiere cit si prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea îngust circumscris daca s-ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectării unor comportamente care sunt moral sau legal discutabile si nu ar include si reflectarea normalității comportamentului vieții zilnice, daca aceasta servește la formarea opiniei publice in chestiuni de interes general sau la dezbateri de interes general. În acest sens si programele de divertisment pot aborda viata privata a persoanelor publice atat cu îndreptățirea data de aspectele de interes public cat si in sensul ca programele de divertisment sunt la fel de bine protejate de dreptul la libera exprimare. Valoarea de divertisment a conținutului editorial poate constitui o contribuție la formarea valorilor publice si de aceea prezintă interes public.

În cazul persoanelor care acced in mod voluntar in viata publica, acestea nu mai pot invocă dreptul de a rămâne anonimi, imaginea lor devenind într-un anume grad o proprietate publica la care mass-media poate face apel pentru a întreține dezbateri de interes public si construcția de valori ale vieții cotidiene.

Prezentarea unor astfel de cazuri se va face numai daca radiodifuzorii vor fi in masura sa demonstreze ca expunerea unor aspecte de viata privata, indiferent daca prejudiciază sau nu imaginea persoanei, reprezintă o contribuție la dezbateri de interes general care consolidează valorile societății contemporane.

În sensul construcției de valori civice, radiodofuzorii pot avea in vedere valorizarea principiilor anti-discriminare in mod pro-activ, prin promovarea de conținut care sa conducă la înțelegerea importantei patrimoniului valoric al egalității in drepturi a persoanelor. În acest sens se va acordă atenție principiului egalității dintre femei si barbati si combaterii prejudecăților care contravin acestui principiu.

Radiodifuzorii vor respectă principiul prezumției de nevinovăție in sensul de a nu califică o persoana că fiind vinovata de comiterea unei fapte penale sau a unor contravenții înainte că acest lucru sa fi fost stabilit prin parcugerea tuturor cailor de dezbatere in instanțele de judecata, iar acuzațiile formulate la adresa să vor fi prezentate că relative. Aceasta prezumptie se aplica însă numai in cazul unor acuzații pentru fapte care pot face obiectul instanțelor de judecata.

În masura in care asemenea acuzații se formulează de către politicienii care beneficiază de imunitate pentru declarații politice, contextul va fi prezentat că atare publicului.

În mod corespondent, acuzațiile pentru fapte de alta natura decat cele care pot face obiectul instanțelor de judecata vor fi prezentate că nefiind purtătoare de alte incriminari decat cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instanțelor de judecata.

REPREZENTAREA VIOLENTEI

Reprezentarea violentei în programele de televiziune este limitată prin prevederile legii audiovizualului precum și prin deciziile emise de CNA în aplicarea legii. Programe care conțin reprezentări ale violentei pot fi transmise în situația în care ele nu afectează dezvoltarea fizică sau mentală a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei în cauza sau date fiind condițiile speciale de programare a acestora și de marcare a lor cu avertizări, care, în general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor.

Totodată, în privinta programelor care includ violentă, trebuie distins ceea ce reprezintă conținut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis în nici o situație, de ceea ce poate fi transmis numai cu avertizări obligatorii sau numai la intervale orare permise, precum și de ceea ce reprezintă conținutul a cărui difuzare nu încalcă prevederile legii dar care, de asemenea, conține o reprezentare a violentei și poate induce un stress, sau poate induce comportamente nedorite.

Aceste din urma tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a căror difuzare nu este dezirabilă, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de autoreglementare. Spațiul de acțiune al autoreglementarii vizează programe cu conținut de violentă a căror difuzare presupune că prevederile legale nu au fost încălcate, dar care sunt supuse unor restricții suplimentare. Că urmare, nerespectarea acestor restricții de autoreglementare nu poate fi considerată o încălcare a legii sau a reglementarilor CNA emise în aplicarea legii.

Dat fiind că lumea reală conține violentă, este rezonabil că televiziunea să o reflecte, chiar dacă aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai dacă acesta agresiune este un efect secundar și este complementara scopului motivat al informării și avertizării publicului.

În sensul prezentului cod, prin violenta se înțelege: “acțiune de forta care agresează integritatea fizică sau psihică a individului pentru a-i domină sau distruge identitatea umană.”

Prezentă violentei în programe trebuie să fie întotdeauna justificabilă editorial sau prin logică dramaturgica a programului, în sensul că trebuie să stabilească o relație de conținut informațional sau spectacular cu publicul, care să se înscrie în datele interesului public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care conțin violentă gratuită (anume violentă care nu joacă un rol central în definirea subiectului, a unui personaj sau a unei teme a programului că ansamblu, la rândul lui motivat valoric) este interzisă prin lege. Violentă care are că scop socarea publicului pentru a-i atrage atenția asupra programului fără a-i oferi elemente necesare pentru a înțelege justificarea editorială sau dramaturgica a acestuia, și care recurge la reacțiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale și de civilizație, trebuie evitată.

Astfel, se va avea în vedere că:

Difuzarea de programe care promovează sau elogiază violentă este nedezirabila.

Efectul spectacular bazat pe violentă este de evitat.

Programele pentru copii nu vor conține decât grade reduse de violentă fizică, verbală sau emoțională.

Violentă în termenii referentiali ai lumii reale trebuie să se distingă de violentă că efect al fanteziei şi să fie supusă unei restricții mai accentuate în cazul unor elemente de conținut similare. Reciproc, reprezentarea violentei marcate drept imaginar poate fi mai largă.

În programele care conțin referiri la violentă reală trebuie prezentate publicului efectele finale ale violentei asupra făptașilor și asupra victimelor.

Deși se admite că în cazul filmelor de gen (acțiune, sf, thriller) gradul crescut de convenție permite o prezentare mai explicită a violentei, trebuie totodată avut în vedere că în melodrame sau telenovele convenția poate intensifică efecte nedorite, în percepția sinuciderilor, de pilda, care pot afecta publicul.

În programele pentru copii cu personaje reale, violentă se va prezentă numai dacă este esențială pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii.

Programele de animație care conțin violentă stilizată și non-realistă nu vor avea violentă că tema centrală și nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase.

Programele pentru copii vor trata cu atenție teme care pot induce copiilor sentimente de insecuritate.

Programele pentru copii trebuie să evite promovarea de comportamente imitative periculoase.

Programele nu vor conține scene de violentă realistă care să inducă ideea că violentă este modul cel mai eficient de a solutiona probleme sau conflicte reale.

Programele nu vor minimaliza efectele violentei în viata reală.

Programele nu vor conține elemente terifiante arbitrare, fără relație de continuitate cu tema programului.

„Controlul parental” instituit prin reglementari aplicabile programelor nu trebuie să devină un substitut pentru responsabilitatea directă a părinților, aceștia trebuind sa fie avertizați de radiodifuzor in acest sens .

Violentă în știri și programe informative:

Violentă va fi prezentă în știri și programe informative numai dacă prezentarea ei aduce o informație relevantă pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau dacă este necesară pentru a semnala și constientiza un pericol sau un risc general – individual sau colectiv.

Informațiile conținând scene de violentă vor fi precedate de avertizări cu privire la potențialul efect de stress pe care îl pot avea asupra publicului în general sau asupra unor categorii speciale (minori).

Se va avea în vedere că poziția în jurnalele de știri a reportajelor conținând violentă să nu creeze elemente suplimentare de soc şi să nu afecteze identitatea știrilor din imediată vecinătate.

Informațiile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie prezentate într-o maniera cât mai puțin explicită. Dacă acest lucru nu se poate face, și dacă nu se contravine interesului public al necesitiatii informării eficiente, acestea vor fi difuzate în intervale orare de regula inaccesibile minorilor.

Respectul pentru demnitatea ființei umane impune reguli speciale prin care să se evite excesul de realism atunci când sunt prezentate victime (în cazuri unde acest lucru are o motivare excepțională).

Se va evită excesul prin cumul de difuzare de programe cu violentă motivate individual, pentru a nu se crea că rezultantă presiuni asupra publicului.

Reportajele și știrile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi prezentate în așa fel încât a incite la dezordine și violentă sau să creeze panica.

Prezentarea unor incidente violente sau a urmărilor acestora nu va fi controlată și cosmetizata în așa masura încât relevantă informației să fie afectată sau să se creeze o imagine falsă despre condiția umană.

Totodată, trebuie avute în vedere acțiuni de stimulare a construcției unei percepții active a publicului, prin:

Educarea publicului pentru a înțelege riscurile la care se expune în raport cu emisiunile care conțin violentă.

Alfabetizarea televizuală: înțelegerea modului în care poate fi selectată și asimilată oferta de programe.

Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntară, de către părinți, a accesului copiilor la emisiuni care conțin violentă (de tipul V-cip-ului )

Promovarea educațională a deciziei și a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea drept criteriu în selectarea emisiunilor.

Promovarea concertată a unor programe și strategii care să inducă la public reacții valorice active fata de oferta de programe și care, drept consecinta, să promoveze competiția pentru audienta între companiile de televiziune preponderent pe vectorul calității programelor.

Se va promova în emisiuni cultura respectului reciproc și a depășirii violentei, a spiritului civic și democratic.

Se vor oferi cât mai multe informații despre caracterul programelor cu conținut de violentă (prin EPG, teletext, programe tipărite, etc.)

Se va promova în programe educația pentru o lectura critică a imaginii, care să releve mecanismul implicării individului în percepția acesteia.

PREZUMPTIA DE CREATIVITATE

Totuși, este specific pentru o parte din principiile formulate aici ca nu pot decat sa rămână la nivelul de reper, fiind imposibila o judecata asupra faptului daca practică editoriala se conformează lor sau nu. Pentru noi este suficient însă că aceste principii sa constituie o preocupare, iar punerea lor în practica sa producă o valoare construita conform creativității fiecărui editor. Acesta este principiul „prezumptiei de creativitate”.

Nota: Acest cod fost redactat având că referințe, între altele, următoarele documente:

  1. Commercial Television Industry Code of Practice – Australia January 2010
  2. ACDIRT Canada – l’Association des journalistes électronique- Code de déontologie
  3. CAB Code Regarding Violence în Television Programming
  4. Canadian Association of Broadcasters’ Equitable Portrayal Code
  5. Editors’ Code of Practice – United Kingdom
  6. Code of Ethics for the Austrian Press -Austria
  7. Code of Ethics for the Press, Radio and Television- Sweden
  8. United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission
  9. United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission
  10. Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul român de presa
  11. Codes of Journalistic Principles / Europe
  12. Reports on possible co-operative regulatory systems
  13. Case of Verein Gegen Tierfabriken Schweiz CEDO
  14. Case of Von Hannover V. Germany CEDO
  15. The Editorial Guidelines BBC
  16. The Ethical journalism inițiative – Aidan White
  17. Right to one’s own image – ECHR judgments
  18. Dreptul la respectarea vieții private si de familie Ghid privind punerea in aplicare a articolului 8 ECHR
  19. Libertatea de exprimare, Ghid privind punerea în aplicare a articolului 10 al Convenției europene pentru Drepturile Omului
  20. The Media Șelf-Regulation Guidebook
  21. The Public Interest,the Media and Privacy – David E. Morrison,Michael Svennevig
  22. OFCOM Code on Fairness and Privacy
  23. OFCOM Code on Standards
  24. CRP / recomandare privind auto-reglementarea relațiilor profesionale
  25. Parliamentary Assembly on privacy /rezoluția COE nr 1165/1998
  26. Rezoluția COE 1003/1993 etică jurnalismului
  27. Statutul jurnalistului / COM
  28. Statutul ziaristului din Societatea română de televiziune
  29. Statement of Principles of Radio and Television Broadcasters – The Național Association of Broadcasters – SUA8