A r c h e u s . r o

După cinci zile, a venit marele preot Anania cu unii din bătrîni și cu un vorbitor, numit Tertul. Au adus înaintea dregătorului plîngere împotriva lui Pavel.

Pavel a fost chemat, și Tertul a început să -l pîrască astfel: ,,Prea alesule Felix, tu ne faci să ne bucurăm de o pace mare; și neamul acesta a căpătat îmbunătățiri sănătoase prin îngrijirile tale.

Lucrul acesta îl mărturisim cu toată mulțămita, în toată vremea și în tot locul.

Dar, ca să nu te țin prea mult, te rog să asculți, în bunătatea ta, cîteva cuvinte.

Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă: pune la cale răzvrătiri printre toți Iudeii de pe tot pămîntul, este mai marele partidei Nazarinenilor,

și a cercat să spurce chiar și Templul. Și am pus mînă pe el. Am vrut să -l judecăm după Legea noastră:

dar a venit căpitanul Lisias, l -a smuls din mînile noastre cu mare silă,

și a poruncit pîrîșilor lui să vină înaintea ta. Dacă -l vei cerceta, tu însuți vei putea afla de la el toate lucrurile de cari îl pîrîm noi.``

Iudeii s`au unit la învinuirea aceasta, și au spus că așa stau lucrurile.

După ce i -a făcut dregătorul semn să vorbească, Pavel a răspuns: ,,Fiindcă știu că de mulți ani ești judecătorul neamului acestuia, voi răspunde cu încredere pentru apărarea mea.

Nu sînt mai mult de douăsprezece zile, -te poți încredința de lucrul acesta-de cînd m`am suit să mă închin la Ierusalim.

Nu m`au găsit nici în Templu, nici în sinagogi, nici în cetate, stînd de vorbă cu cineva, sau făcînd răscoală de norod.

Așa că n`ar putea dovedi lucrurile de cari mă pîrăsc acum.

Îți mărturisesc că slujesc Dumnezeului părinților mei după Calea, pe care ei o numesc partidă; eu cred tot ce este scris în Lege și în Prooroci,

și am în Dumnezeu nădejdea aceasta, pe care o au și ei înșiși, că va fi o înviere a celor drepți și a celor nedrepți.

De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor.

După o lipsă de mai mulți ani, am venit să aduc milostenii neamului meu, și să aduc daruri la Templu.

Tocmai atunci niște Iudei din Asia m`au găsit curățit în Templu, nu cu gloată, nici cu zarvă.

Ei înșiși ar trebui să se înfățișeze înaintea ta, și să mă pîrască, dacă au ceva împotriva mea.

Sau să spună aceștia singuri de ce nelegiuire m`au găsit vinovat, cînd am stat înaintea Soborului,

afară numai doar de strigătul acesta, pe care l-am scos în mijlocul lor: ,Pentru învierea morților sînt dat eu în judecată astăzi înaintea voastră.``

Felix, care știa destul de bine despre ,,Calea`` aceasta, i -a amînat zicînd: ,,Am să cercetez pricina voastră cînd ca veni căpitanul Lisias.``

Și a poruncit sutașului să păzească pe Pavel, dar să -l lase puțin mai slobod, și să nu oprească pe nimeni din ai lui să -i slujească sau să vină la el.

După cîteva zile, a venit Felix cu nevastă-sa Drusila, care era Iudeică; a chemat pe Pavel, și l -a ascultat despre credința în Hristos Isus.

Dar, pe cînd vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrînare și despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis: ,,De astădată, du-te; cînd voi mai avea prilej, te voi chema.``

Totodată el trăgea nădejde că Pavel are să -i dea bani; de aceea trimetea și mai des să -l cheme, ca să stea de vorbă cu el.

Doi ani au trecut astfel; și în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul Iudeilor, și a lăsat pe Pavel în temniță.