Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ȘOPTI

  Vezi și:ȘOPTIRE, ȘOPTITOR, ȘOPTEALĂ, ȘUȘOTI, ÎNGÂNA, ÎNGÂNAT, ȘOȘOI, ȘOAPTĂ, ȘOPĂI, ȘOPOT ... Mai multe din DEX...

ȘOPTIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ȘOPTÍT^1 s.n. Șoptire. - V. șopti.

Sursa : DEX '98

 

ȘOPTÍT^2, -Ă, șoptiți, -te, adj. (Despre cuvinte; adesea adverbial) (Rostit) în șoaptă, încet. - V. șopti.

Sursa : DEX '98

 

ȘOPTÍT adj. îngânat, murmurat, (reg.) șopotit. (Cu glas \~.)

Sursa : sinonime

 

șoptít s. n. (pl. șoptíte în loc. pe \~)

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ȘOPTIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 368 pentru ȘOPTIT.

Mihai Eminescu - Ce șoptești atât de tainic...

Mihai Eminescu - Ce şopteşti atât de tainic... Ce șoptești atât de tainic... de Mihai Eminescu Ce șoptești atât de tainic, Tu, izvor de cânturi dulci? Repezind bălaia undă, Floarea țărmului o smulgi. Și o duci, o duci cu tine, Vâjâind încet pe prund; Ale tale unde floarea Cine știi unde-o ascund? Astfel trece și viața-mi, Dar o floare-n valuri nu e, Nici nu spun ca tine doru-mi Nimăruie, nimăruie. Ci eu trec tăcut ca moartea, Nu mă uit la vechii munți; Scrisă-i soarta mea în creții Întristatei mele frunți. Numai colo, unde teiul Lasă floarea-i la pământ, Eu încep să mișc din buze Și trimit cuvinte-n vânt. Vis nebun, deșarte vorbe! Floarea cade, rece cântu-i Și eu știu numai atâta C-aș dori odat- să

 

Mihai Eminescu - Ce șoptești atît de tainic...

Mihai Eminescu - Ce şopteşti atît de tainic... Ce șoptești atât de tainic... de Mihai Eminescu Ce șoptești atât de tainic, Tu, izvor de cânturi dulci? Repezind bălaia undă, Floarea țărmului o smulgi. Și o duci, o duci cu tine, Vâjâind încet pe prund; Ale tale unde floarea Cine știi unde-o ascund? Astfel trece și viața-mi, Dar o floare-n valuri nu e, Nici nu spun ca tine doru-mi Nimăruie, nimăruie. Ci eu trec tăcut ca moartea, Nu mă uit la vechii munți; Scrisă-i soarta mea în creții Întristatei mele frunți. Numai colo, unde teiul Lasă floarea-i la pământ, Eu încep să mișc din buze Și trimit cuvinte-n vânt. Vis nebun, deșarte vorbe! Floarea cade, rece cântu-i Și eu știu numai atâta C-aș dori odat- să

 

Ștefan Octavian Iosif - Vedenia

... abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se topi. Părăgini, veștede cîmpii S-aștern în jur ... palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo cine-o să se culce ? Ea repede-mi șopti : — Rămîi ! Ți-am așternut de căpătîi. N-apucă vorba să sfîrșească, Și groapa fioroasă cască... Dar cum privesc la ea, mă-ntunec, Și mă ...

 

Alexandru Macedonski - La harpă

Alexandru Macedonski - La harpă La harpă de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII I Precum în gol un sunet nu dă nici o vibrare, Astfel și de pe harpă zburând a mea cântare Nu poate-n acest secol să afle un ecou; Dar tu, de tainici versuri, o! harpă dezmierdată, Urmează-ți al tău cântec, căci dânsul în veci cată A fi pentru alți secoli melodios și nou! II Șoptească vântu-n frunze c-ajunge pentru tine, Agațe-se iedera de ziduri în ruine, Murmure valul mării c-un zgomotos tumult, Sau tremure pe crinuri mărgăritari de rouă Și trestia plăpândă mlădie-se în două,... Tovarășă iubită, ce trebuie mai mult? III A dimineții rază cu florile-i de aur Nu prețuiește oare mai mult ca un tezaur? Și vântul cel de seară cu freamătul său lin Nu este armonia din cornul nemuririi, Ce vine să vibreze ca vocea fericirii Oprind pe buze-un geamăt și-n suflet un suspin? IV A! Nouă nu ne pasă de inime- ...

 

Alexandru Vlahuță - D-șoarei G.

Alexandru Vlahuţă - D-şoarei G. D-șoarei G. de Alexandru Vlahuță Publicată în Lyra română , an I, nr. 11, 22 februarie 1880 Te-ador, ș-a mea gîndire în veci neadormită Veghează ca o mamă la gingașul tău sîn, Și-n noaptea cea adîncă, cînd tu dormi liniștită, Cînd trec visuri frumoase prin sufletu-ți senin, Cînd îngerii din ceruri la tine se scoboară Prin somn să te păzească de visuri necurate, Cu drag a mea gîndire se las-atunci ușoară, Și-ți fură de pe buze săruturi înfocate, Și-n dezmierdări nebune se joacă pe-a ta față. Și joacă, și s-alintă pe fragedul tău sîn Cum joacă lin zefirul pe-a cîmpului verdeață, Cum fluturul s-alintă pe-o roză sau pe-un crin. Dar iarba se apleacă alene după vînt Și pare că-i șoptește ceva misterios, Dar roze, crini s-alintă și capetele-și scutur Ca lebedele-n apă, și tainic șoptesc firei Că-i dulce sărutarea zburdalnicului flutur, Că simt și ele focul și farmecul iubirei. Iar tu să nu spui nimica gîndirei înfocate Ce-ai prins-o ca-ntr-o mreajă în gratiele tale, ...

 

Heinrich Heine - Vedenia

... abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se topi. Părăgini, veștede cîmpii S-aștern în jur ... palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo cine-o să se culce ? Ea repede-mi șopti : — Rămîi ! Ți-am așternut de căpătîi. N-apucă vorba să sfîrșească, Și groapa fioroasă cască... Dar cum privesc la ea, mă-ntunec, Și mă ...

 

Mihai Eminescu - De-aș avea

Mihai Eminescu - De-aş avea De-aș avea de Mihai Eminescu De-aș avea și eu o floare Mindră, dulce, răpitoare Ca și florile din mai, Fiice dulce a unui plai, Plai rîzînd cu iarbă verde, Ce se leagănă, se pierde Undoind încetișor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sînului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cîntind vesel și ușor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blîndișoară, Ca o zi de primăvară, Cîtu-ti ține ziulița I-aș cînta doina, doinița, I-aș cînta-o-ncetișor, Șoptind șoapte de

 

Vasile Alecsandri - Vis de poet

Vasile Alecsandri - Vis de poet Vis de poet de Vasile Alecsandri Ea era frumoasă, dulce,-ncântătoare, Ca o floare vie, căzută din soare; Lumea-namorată și de doruri plină O slăvea în taină ca pe o regină, Și pe când nici visul nu-ndrăznea, nici dorul Până lângă dânsa să-și înalțe zborul, Gingaș, cu iubire, un poet ferice Prin a lui cântare îndrăznea a-i zice: Când privesc la tine, scumpa mea iubită, Ca o liră dulce inima-mi trezită Cântă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și al tinereții. Când privesc la tine, draga mea frumoasă, Raiul îmi deschide poarta-i radioasă, Și zăresc printr-însa plaiul nemuririi, Unde ne așteaptă îngerul iubirii. Atunci omenirea, viața de amaruri Se îmbracă-n ochii-mi cu plăcute daruri; Patria-mi ascunde chinurile-i grele, De zâmbește vesel fericirii mele, Și tot ce încântă, tot ce dă uimire, Tot ce-nalță omul la dumnezeire, Dragostea, virtutea, dulcea poezie, Îmi șoptesc de tine și mă-nchină ție! Iar când, mult ferice, îmi aduc aminte Că-ntre-a noastre inimi sunt legături sfinte, Că tu, înger dulce, tu, minune vie, Ai venit din ceruri ca să ...

 

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff

Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff Boris Sarafoff de Ion Luca Caragiale Apărut în 1899 Pe vremea conflictului româno-bulgar... La cunoscuta ospătărie Enache, în compartimentul popular, unde unele feluri de bucate se servesc și cu jumătatea de porție, se află, cătră ora două după amiazi - oră la care toată lumea de rând a plecat de la dejun - o companie de patru tineri, urmând o dispută destul de animată. Cine sunt acești tineri? Asta puțin importă. Să zicem că-i cheamă A, B, C și D. Ce sunt acești tineri? Asta importă mai mult, și asta o s-o înțelegem, dacă vom urma cu atenție călduroasa lor dispută. Să ascultăm... A. (cătră D.): Poftim! două fără douăzeci și cinci! Unde e?... D. (foarte îngrijat): Știu eu?... în orice caz, nu stric eu! A. (cătră D.): Da' cine? eu?... B. (cătră D.): Dumneata strici, firește! Dacă nu erai dumneata, nu-i pierdeam urma! nu ne scăpa așa! C. (cătră D.): Dacă dumneata nu te simțeai capabil să-l aduci negreșit, de ce te-ai băgat? D.: Domnilor, eu vă spun că vine, mi-a zis că vine, dar că nu ne ...

 

Elena Liliana Popescu - Imn Libertății

Elena Liliana Popescu - Imn Libertăţii Imn Libertății de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Luptătorule, în bătălia decisivă care te așteaptă , ai un singur adversar: tu însuți. Pentru a învinge ai un singur aliat: Tu însuți. I Doamne, nu-mi lua povara încă, al frământării minții chin. Mă zbat înlănțuit de stâncă, silit să-ndur un crunt destin Sunt osândit în veșnicie plătind păcatul făptuit – Secret păzit cu strășnicie, când lumii l-am destăinuit Credeam că sunt învingătorul ursit să schimb fixate legi și pentru om ocrotitorul Eu, Prometeu, zeu peste regi. Și cum pe vremuri neofitul voind să-și dovedească arta a încercat, nefericitul, pecetluindu-și astfel soarta, La fel, eu, încercându-mi forța nebănuind deloc urmarea încrezător adus-am torța aprinsă, săvârșind eroarea Și-am semănat nenorocirea în lumea fără de credință ce-a transformat descoperirea într-o amară biruință. II De multe veacuri, carne vie e pieptul meu însângerat, sortit în preajma lui să fie doar vulturul înfometat... Pe-a suferinței strună vântul, prietenu-mi nedespărțit, îmi însoțește jalnic cântul, un geamăt surd, înăbușit. Din când în când un glas șoptește marcând o trecere în timp ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Închinare (iosif)

... din țară depărtată ! Atunci puterea vrăjii, iubito, va-nceta Și palidele slove cu jale vor căta În ochii tăi cei mîndri, făcîndu-te să tremuri, Șopti

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru ȘOPTIT

 Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ȘOPTIT.

Iov Capitol 4

Iov Capitol 4 Iov 3 Iov Capitol 4 1 Elifaz din Teman a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Dacă vom îndrăzni să-ți vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă? 3 De multeori tu ai învățat pe alții, și ai întărit mînile slăbite. 4 Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau, și ai întărit genunchii cari se îndoiau. 5 Și acum, cînd este vorba de tine, ești slab! Acum, cînd ești atins tu, te turburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău? 6 Nădejdea ta, nu -i neprihănirea ta? 7 Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a perit? Cari oameni neprihăniți au fost nimiciți? 8 După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și samănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9 Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10 Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sînt zdrobiți! 11 Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc. 12 Un cuvînt s`a furișat pînă la mine, și urechea mea i -a prins sunetele ușoare. 13 În clipa cînd vedeniile de noapte frămîntă ...

 

Psalmii Capitol 41

Psalmii Capitol 41 Psalmii 40 Psalmii Capitol 41 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Ferice de cel ce îngrijește de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăvește; 2 Domnul îl păzește și -l ține în viață. El este fericit pe pămînt, și nu -l lași la bunul plac al vrăjmașilor lui. 3 Domnul îl sprijinește, cînd este pe patul de suferință: îi ușurezi durerile în toate boalele lui. 4 Eu zic: ,,Doamne, ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.`` 5 Vrăjmașii mei zic cu răutate despre mine: ,,Cînd va muri? Cînd îi va pieri numele?`` 6 Dacă vine cineva să mă vadă, vorbește neadevăruri, strînge temeiuri ca să mă vorbească de rău; și cînd pleacă, mă vorbește de rău pe afară. 7 Toți vrăjmașii mei șoptesc între ei împotriva mea, și cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea. 8 ,,Este atins rău de tot, -zic ei-iată -l culcat, n`are să se mai scoale!`` 9 Chiar și acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea și care mînca din pînea mea, ridică și el călcîiul împotriva mea. 10 Dar Tu, Doamne, ai milă ...

 

Isaia Capitol 8

Isaia Capitol 8 Isaia 7 Isaia Capitol 8 1 Domnul mi -a zis: ,,Ia o tablă mare, și scrie pe ea, așa ca să se înțeleagă: ,Grăbește-te de prădează, aruncă-te asupra prăzii.`` 2 Am luat cu mine niște martori vrednici de credință: pe preotul Urie, și pe Zaharia, fiul lui Berechia. 3 M`am apropiat de proorociță. Ea a zămislit, și a născut un fiu. Apoi Domnul mi -a zis: ,,Pune -i numele Maher-Șalal-Haș-Baz.`` (Grăbește de prădează, aruncă-te asupra prăzii.) 4 Căci înainte ca să știe copilul să spună: ,,Tată!`` și ,,mamă!`` se vor lua dinaintea împăratului Asiriei bogățiile Damascului și prada Samariei.`` 5 Domnul mi -a vorbit iarăș, și mi -a zis: 6 ,,Pentrucă poporul acesta a disprețuit apele din Siloe cari curg lin, și s`a bucurat de Rețin și de fiul lui Remalia, 7 iată, Domnul va trimete împotriva lor apele puternice și mari ale Rîului (Eufrat), adică pe împăratul Asiriei cu toată puterea lui; pretutindeni el va ieși din albia lui, și se va vărsa peste malurile lui; 8 va pătrunde în Iuda, ...

 

Isaia Capitol 29

... vei vorbi, și din țărînă ți se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieși din pămînt ca al unei năluci, și din țărînă îți vei șopti cuvintele. 5 Dar mulțimea vrăjmașilor tăi va fi ca o pulbere măruntă, și mulțimea asupritorilor va fi ca pleava care sboară, și aceasta deodată, într ...

 

Matei Capitol 10

Matei Capitol 10 Matei 9 Matei Capitol 10 1 Apoi Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, și le -a dat putere să scoată afară duhurile necurate, și să tămăduiască orice fel de boală și orice fel de neputință. 2 Iată numele celor doisprezece apostoli: Cel dintîi, Simon, zis Petru, și Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, și Ioan, fratele lui; 3 Filip și Bartolomeu; Toma și Matei, vameșul; Iacov, fiul lui Alfeu, și Levi, zis și Tadeu; 4 Simon Cananitul, și Iuda Iscarioteanul, cel care a vîndut pe Isus. 5 Aceștia sînt cei doisprezece, pe cari i -a trimes Isus, după ce le -a dat învățăturile următoare: Să nu mergeți pe calea păgînilor și să nu intrați în vreo cetate a Samaritenilor; 6 ci să mergeți mai de grabă la oile pierdute ale casei lui Israel. 7 Și pe drum, propovăduiți, și ziceți: ,,Împărăția cerurilor este aproape!`` 8 Vindecați pe bolnavi, înviați pe morți, curățiți pe leproși, scoateți afară dracii. Fără plată ați primit, fără plată să dați. 9 Să nu luați nici aur, nici argint, nici aramă în brîele voastre, 10 nici ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘOPTIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru ȘOPTIT.

ȘOPTIRE

... ȘOPTÍRE , șoptiri , s . f . Acțiunea de a șopti și rezultatul ei ; șoptit ^1 . - V. șopti

 

ȘOPTITOR

... ȘOPTITÓR , - OÁRE , șoptitori , - oare , adj . ( Despre oameni , adesea fig . ) Care vorbește în șoaptă , care șoptește ; ( despre glasul , vorba cuiva ) încet , șoptit ^2 . - Șopti

 

ȘOPTEALĂ

... ȘOPTEÁLĂ , șopteli , s . f . Faptul de a șopti ; șușoteală . - Șopti

 

ȘUȘOTI

... ȘUȘOTÍ , șușotesc , vb . IV . Intranz . 1. A vorbi încet , în șoaptă ; a șopti ( cuiva ) la ureche ; p . ext . a vorbi în taină . 2. ( Despre ape , frunze etc . ; la pers . 3 ) A produce un zgomot ...

 

ÎNGÂNA

ÎNGÂNÁ , îng ? n , vb . I . 1. Tranz . A imita , a repeta ( în bătaie de joc ) vorbele , glasul cuiva . 2. Tranz . A rosti sau a cânta ceva încet , șoptit ( și neclar ) ; a murmura , a mormăi . 3. Tranz . și refl . A ( se ) acompania , a ( se ) însoți . 4. Refl . A se îmbina ; a se confunda , a se amesteca . 5. Refl . și tranz . ( Rar ) A ( se ) mișca ușor ; a ( se )

 

ÎNGÂNAT

ÎNGÂNÁT , - Ă , îngânați , - te , adj . ( Despre vorbe , sunete ) Rostit ușor , murmurat , șoptit . - V.

 

ȘOȘOI

... ȘOȘOÍ , șóșoi , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A vorbi în șoaptă ; a șopti

 

ȘOAPTĂ

ȘOÁPTĂ , șoapte , s . f . 1. Vorbire cu voce înceată , șoptire ; p . ext . vorbă sau comunicare rostită pe șoptite . 2. ( La pl . ) Calomnii , bârfeli ,

 

ȘOPĂI

... ȘOPĂÍ , șopăiesc , vb . IV . Intranz . ( Fam . ) A vorbi cu cineva în șoaptă ; a șopti

 

ȘOPOT

ȘÓPOT , șopote , s . n . 1. Zgomot ușor produs de curgerea apei , de bătaia vântului , de frunze etc . 2. Zgomot de glasuri care șoptesc ; p . ext . vorbire în

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...