Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PUSTIU, DEZNĂDEJDE, DEZOLAT, DEZROBI, GREU, NĂDUȘITOR, ONEROS, PENIBIL, PLICTISEALĂ, RĂSUFLA ... Mai multe din DEX...

APĂSĂTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

APĂSĂTÓR, -OÁRE, apăsători, -oare, adj., s.n. 1. Adj. Care asupreşte, oprimă. Care copleșește, chinuiește. 2. S.n. (Tehn.) Călcător (III 1). - Apăsa + suf. -ător.

Sursa : DEX '98

 

APĂSĂTÓR s. v. mai.

Sursa : sinonime

 

APĂSĂTÓR adj., s. v. asupritor, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor.

Sursa : sinonime

 

APĂSĂTÓR adj., s. 1. adj. copleșitor, covârșitor, greu, împovărător, (livr.) oneros. (Îndatoriri \~oare.) 2. adj. v. greu. 3. adj. v. deprimant. 4. s. călcător, ceapraz. (\~ la mașinile de cusut.)

Sursa : sinonime

 

apăsătór adj. m., pl. apăsătóri; f. sg. și pl. apăsătoáre

Sursa : ortografic

 

APĂSĂT//ÓR \~oáre (\~óri, \~oáre) 1) Care apasă chinuitor. Gânduri \~oare. 2) Care asupreşte; asupritor; împilator; opresor. /a apăsa + suf. \~ător

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru APĂSĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru APĂSĂTOR.

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

... verde muzicile sună, Căpitanii tineri cu respect s-adună Lângă căpitanul june, înfocat, Ce-ntr-această luptă mândru-a comandat. Căpitanu-aruncă coifu-apăsător

 

Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați

... și afle numai scopul de-a merge pe picior. Popoare sugrumate se luptă cu tărie A rumpe jugul aspru și mult apăsător; Prin aste însă cheamă asupră-și o mânie A celor ce le-apasă, și-n urmă-s prada lor. Ma, toată încercarea de ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi Odă la ciocoi de Bogdan Petriceicu Hasdeu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX I Ca lacoma omidă, ce-și caută o pradă Pe fragede mlădițe, Ca neagra lipitoare pe sânul de zăpadă Al dulcii copilițe, Ciocoiule! un secol, un secol și mai bine, Setos de dușmănie, Sugeai în frunză sucul și sângele din vine În blânda Românie! II De groază și durere, de muncă și bătaie, În jaf și-n umilință, Am tot strigat, dar glasul se-neacă și se taie D-atâta suferință; Și ca prin codri freamăt, ca murmur în izvoare, Așa în noi suspinul Mai rămânea el singur să spună cum ne doare, Cât de cumplit e chinul!... III Și tu râdeai, jupâne, cu fală și rângire: Râdeai precum un gâde, Când vede capul jertfei zburat dintr-o izbire, Se laudă și râde; Căci nu știai că viața, închisă-n nemișcare, E cea mai cu putere; Căci nu credeai c-un suflet se face și mai tare, ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii

Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii Călugărenii de Dimitrie Bolintineanu I În umbrosul spațiu se revarsă zori. Turcii dorm p-o coastă însmălțată-n flori. Dar oștenii noștri și cu domnul june Către cer înălță sfântă rugăciune. Domnul cheamă capii și-astfel le-a vorbit — ,,Voi, cu care-n viață crud am suferit, V-aduceți aminte vechea vitejie! Umbrele străbune, astăzi cu mândrie Vă privesc sub arme p-ăst fălos pământ. Azi mărirea veche iese din mormânt. Nu vă fie teamă despre-a lor mulțime, Ce de vitejie fuge cu rușine! Astfel cum un arbor crește mai frumos Când abați din ramuri cele de prisos, Astfel și poporul pentru-a fi ferice Trebuie să facă dalbe sacrifice. Astăzi toată lumea către cer se-nchină Să triumfe mândru cauza creștină. Dacă vom învinge pe apăsători, Dorurile țării s-or preface-n flori, Soarele măriei va luci d-aice Peste venitorul patriei ferice. Dacă ne vor bate, d-astăzi pe pământ N-om avea scăpare nici chiar în mormânt. Limbile străine, cu disprețuire Pe români numi-vor în nefericire. Următorii noștri, abătuți de dor, Vor roși de viața părinților lor. Însă vom învinge... Cu săbiile-n mână ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Cahul

Dimitrie Bolintineanu - Cahul Cahul de Dimitrie Bolintineanu Stelele de aur prin eter luceau. Turcii și moldavii printre flori dormeau. Ionașcu trece noaptea în veghere; Își adapă dulce sufletu-n durere, Apoi zice-n sine: ,,Slabe muritor! Nu-i destul că soarta te-a supus la dor, Pentru ce chiar însuți îți urzești în lume Altă suferință care te supune? Viața și mărirea, fericiri lumești, Vine-o zi în care tu le părăsești, Iar a ta țărână viermilor e dată Cât de dalbă fie fala ce te-mbată!" Cheamă capii oștii și-astfel le-a vorbit — ,,Voi, cozaci ce-n lupte dalbe m-ați servit! Voi, feciori din țară ce, venind în lume, V-au scăldat cu lacrimi ale voastre mume, A sosit momentul jugul să zdrobim... Sau prin mândra moarte să ne nemurim! Puțin timp în lume un erou trăiește, Dar în scurta viață secoli viețuiește! Căci de dulce fală trece cununat Și, murind, în urmă-i nu va fi uitat. Cel dintâi muri-voi pentru-al țării bine! Cel dintâi lovi-voi cu-a mea călărime!" Zice. Dar sub cortu-i iată a părut Doamna ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Copăcenii

Dimitrie Bolintineanu - Copăcenii Copăcenii de Dimitrie Bolintineanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Plângi, frumoasă țară, lacrime de sânge! Plângi, precum durerea ne-ncetat se plânge, Căci amărăciunea ce te-a-nconjurat Sufletul tău fraged crud a fărâmat! Fiii tăi cei vitregi fost-au pentru tine Mai amari ca vârful sabiei străine! Ei te dară sclavă la tiranii tăi — Tu bătuși trei secoli pe nemicii răi; Dar putuși învinge dalba tinerețe Ce simțeau spre fiii-ți plini de frumusețe? Le lăsași tu capul cel încununat. Ei ți-au smuls cununa, la străini a dat. Îi lăsași să joace cu-armele sublime Ș-ai tăi fii le dară hordelor străine. Plângi, ș-ascunde plânsul, să nu dezvelești Rușinoasa faptă celor ce iubești. II Intră prin Moldova mii de turci, tătari, Domnul cu muntenii și făloși maghiari. Domnul României scrie lui Dumbravă ,,Nu venim a bate țara noastră bravă, Ci să scoatem domnul cel nelegiuit Ce-naintea Porții s-a disprețuit. Vin'de te închină domnului ce vine, Cărui toată țara să-i dorească bine." III Falnicul Dumbravă pe boieri chema Și citind scrisoarea le vorbește- ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Glubavii

Dimitrie Bolintineanu - Glubavii Glubavii de Dimitrie Bolintineanu I Ce îți folosește, scumpă Românie, Dulcea-ți frumusețe, rara-ți bogăție, Anii tinereții ce te înconjor, Când tu ești robită, sfântul meu amor! Vai! aceste bunuri, țara mea creștină... Servă să răpească inima străină Și să facă doru-ți mai nesuferit, Cugetând la fiii-ți ce s-au risipit! Fruntea ta se-nclină ca o dulce floare Ce se veștejește fără foc de soare, Dar nu ești ursită ca să veștejești, Țara mea cea dulce, fără să trăiești... Vin-întâi la viață... Fiii tăi s-adună... Armăsarul strigă... Armele răsună... Spulberă cu moarte pe apăsători... Cinge-ți înc-o dată fruntea ta cu flori! II Țara n-are capăt... Mulți ambițioși Se certau pe tronul vechilor strămoși. Dar sultanul face pașalâc din țară Și trimite-oștire turcă și tătară. Câți aveau în inimi sânge românesc, La pierirea țării uită ce doresc. Cei mai mari ai țării strig în adunare — ,,Astăzi se fărâmă sfânta neatârnare Ce părinții noștri, printre timpi de dor, Le-au păstrat prin lupte, cu sângele lor. D-astăzi tot românul va trăi-n sclavie Și va trece viața fără bucurie. Plânge-va sub lanțuri palid ș-abătut ...

 

Gelu Vlașin - Dacă

Gelu Vlaşin - Dacă Dacă de Gelu Vlașin dacă nimicul s-ar transforma în fulger și fulgerul în cuvânt și cuvântul în tăcere apăsătoare atunci nimicul ar deveni animalul de pradă al destinului

 

Gelu Vlașin - Parahiangan

Gelu Vlaşin - Parahiangan Parahiangan de Gelu Vlașin între noi mai e un pas un singur pas cât o prăpastie între noi lucrurile stau cu capul în jos risipite între noi salteaua cu plictis cu migrene apăsătoare și snobism infantil care-mi strivește fața beau otrava albă cu toți boemii tâmpiți beau și eu obrăznicătură în spatele geamului ca boșorogul gura ta mincinoasă întinsă pe caldarâm un hendrix în brațe facem dragoste și romantic recepționăm stereo gângania cu cap de

 

Grigore Alexandrescu - Anul 1840

Grigore Alexandrescu - Anul 1840 Anul 1840 de Grigore Alexandrescu Să stăpânim durerea care pe om supune; Să așteptăm în pace al soartei ajutor; Căci cine știe oare, și cine îmi va spune Ce-o să aducă ziua și anul viitor? Mâine, poimâine, poate, soarele fericirii Se va arăta vesel pe orizont senin; Binele ades vine pe urmele mâhnirii, Și o zâmbire dulce după-un amar suspin. Așa zice tot omul ce-n viitor trăiește, Așa zicea odată copilăria mea; Și un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește; Și ce nădejdi dă unul, acelălalt le ia. Puține-aș vrea, iubite, din zilele-mi pierdute, Zile ce-n veșnicie și-iau repedele zbor; Puține suvenire din ele am plăcute: A fost numai-n durere varietatea lor! Dar pe tine, an tânăr, te văz cu mulțumire! Pe tine te dorește tot neamul omenesc! Și eu sunt mică parte din trista omenire, Și eu a ta sosire cu lumea o slăvesc! Când se născu copilul ce s-aștepta să vie, Ca să ridice iarăși pe omul cel căzut, Un bătrân îl luă în brațe, strigând cu bucurie: "Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzut." Astfel drepții ar ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru APĂSĂTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru APĂSĂTOR.

PUSTIU

PUSTÍU , - ÍE , pustiuri , ( I ) s . n . , pustii , ( II ) adj . I. S . n . 1. Regiune sălbatică , lipsită de vegetație și de populație ; spec . întindere vastă și plană de teren lipsită de vegetație și nepopulată , acoperită cu nisip ; deșert . 2. Fig . Singurătate apăsătoare pe care o simte cineva ; plictiseală ; mâhnire , supărare , durere . II. Adj . 1. ( Despre locuri , ținuturi ) Care se află în stare sălbatică , fără vegetație și fără populație . 2. În care nu se află nimeni ( și nimic ) . Cameră pustie . 3. Fig . Singur , părăsit , copleșit de o singurătate apăsătoare ; stingher ; deznădăjduit . [ Var . : ( pop . ) pustíe s .

 

DEZNĂDEJDE

DEZNĂDÉJDE , deznădejdi , ( rar ) s . f . Stare sufletească extrem de apăsătoare specifică omului care nu mai are nici o nădejde ( în rezolvarea sau îndreptarea unei situații ) ; desperare . - Dez - +

 

DEZOLAT

DEZOLÁT , - Ă , dezolați , - te , adj . Cu o stare sufletească apăsătoare , dureroasă ; adânc întristat , foarte mâhnit . - V. dezola . Cf . fr . %

 

DEZROBI

DEZROBÍ , dezrobesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) elibera din starea de robie ; p . gener . a ( se ) elibera de sub o asuprire politică sau socială , de sub exploatare . 2. Tranz . A elibera pe cineva din prizonierat sau dintr - o detențiune nedreaptă . 3. Tranz . Fig . A scăpa pe cineva dintr - o situație umilitoare , apăsătoare . - Dez - +

 

GREU

... se asimilează cu greutate . 3. ( Despre mirosuri ) Care produce o senzație de neplăcere , de insuficiență respiratorie etc . ; ( despre aer ) care miroase rău ; încărcat ; p . ext . apăsător , copleșitor . 4. ( Despre noapte , ceață etc . ) Dens , compact . III. Adj . 1. Care se face cu greutate , care cere eforturi mari ; anevoios . Muncă grea . 2. ( Despre ...

 

NĂDUȘITOR

... NĂDUȘITÓR , - OÁRE , nădușitori , - oare , adj . ( Despre căldură , vreme etc . ) Sufocant , apăsător

 

ONEROS

... ONERÓS , - OÁSĂ , oneroși , - oase , adj . ( Despre contracte , convenții etc ) Care impune cuiva sarcini ; p . ext . împovărător , apăsător

 

PENIBIL

... PENÍBIL , - Ă , penibili , - e , adj . Care provoacă o impresie neplăcută , supărătoare ; greu de suportat , apăsător

 

PLICTISEALĂ

PLICTISEÁLĂ , plictiseli , s . f . 1. Stare sufletească apăsătoare , ușoară depresiune morală provocată de singurătate , de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare , de monotonie etc . ; gol sufletesc , urât , plictis . 2. Enervare , necaz , supărare . - Plictisi + suf . -

 

RĂSUFLA

RĂSUFLÁ , răsúflu , vb . I . 1. Intranz . și tranz . ( Pop . ) A respira . 2. Intranz . A - și reveni după o emoție , după o grijă , o apăsare , după un efort fizic , a simți o ușurare după o stare de încordare . 3. Intranz . ( Despre vase , recipiente , locuri închise ) A comunica cu exteriorul , a străbate spre exterior , a lăsa să se scurgă încet fluidul pe care îl conține , printr - o gaură mică sau printr - o crăpătură ; ( despre conținutul unui vas ) a țâșni , a se scurge prin crăpături . 4. Intranz . , tranz . și refl . ( Pop . ) A ( - și ) destăinui gândurile și sentimentele ascunse , apăsătoare , pentru a se

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...