Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

AR��T��TOR - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru AR��T��TOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru AR��T��TOR.

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... și PĂ³rta s’a lepădat de gândul de a preface țara în pașalîc. Nu pe aprigul luptător, ci pe învingÄ•tor îl prea-mărim noÄ­, căci murit-a el, dar ceÄ­ rÄ•mașÄ­ în viață aÅ­ scăpat de marÄ­ suferințe, și fără de dînsul ... nu-și făceaÅ­ datoria, pe ceÄ­ ce turburaÅ­ ordinea și pe ceÄ­ pornițÄ­ spre jaf și spre asuprire, pe barbariÄ­ timpuluÄ­ sÄ•Å­, și nu ar fi urmat epoca de înflorire a luÄ­ Radu și a luÄ­ Neagoe, dacă Țepeș n’ar fi făcut în Muntenia ceea-ce Ștefan a făcut în Moldova și MateiÅ­ Corvinul în Ungaria. Românul adevÄ•rat, orÄ­ și unde se ... muncĂ©scă întins și cinstit alăturea de noÄ­, eÄ­ pot să fie siguri, că-Ä­ vom îmbrățișa cu stimă și cu iubire, orÄ­ și care ar fi legea și neamul lor, căci îmbrățișând pe ceÄ­ vrednici se ridică neamul nostru. Aceia dintre dînși însă, carÄ­ nu voesc orÄ­ nu sînt în ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

... sfârșește și viața a tot ce există și se mișcă în natură. Este deci luxul favorabil pentru dezvoltarea și bogăția unui popor? Răspunsul ar trebui să fie că atunci numai, când luxul este în proporție cu industria și productele ce le dă pământul țării. Luxul ar trebui să aibă numai atâtea obiecte de prisos, câte poate întrebuința bogăția țării, a poporului în total și a omului îndeosebi ... desfrânat se dărâmă singur de sine, trăgând cu el în desființarea sa pe aceia ce-i poartă cultul fără calcul și rațiune. Deci luxul legislativ ar trebui să fie condus ca un element neapărat spre înălțarea civilizației și dezvoltarea unei națiuni, însă totdeodată întrebuințat cu pază ca un product exploziv, supu ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... cestiune, care îmÄ­ maÄ­ lipsiĂ  mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ­ Traian. Dacă AlbanesiÄ­ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ­ acolo, unde locuesc eÄ­ astădzÄ­, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ­ a recunĂ³sce că naționalitatea română s ... cele tradiționale, un admirabil «Ueberlebsel in Kinderspiel». (Dr. Ploss, Das Kind, t. II, pag. 308.) FĂ³rte puține vorbe albanese la RomânÄ­ ar putĂ© fi controversate ca termenÄ­ străbătuți la noÄ­ printr'un canal ne-albanes, bună-Ă³ră stăpân prin Bulgari saÅ­ Serbi, saÅ­ mal prin CelțÄ ... palpabile, întocmai ca elementele cele slavice la Români. EÄ­ bine, slavismele la Români, ca și germanismele la FrancesÄ­, fiind accidentale, aprĂ³pe tĂ³te s'ar putĂ© gonĂ­, fără ca prin acĂ©sta să se sgudue edificiul limbii naționale, pe când celtismul la FrancesÄ­ și albanismul la Români nu se pĂ ...

 

Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria

... de măsură" este traducerea literală din nemțescul massgebend și însemnează: decisiv, hotărâtor, așa încât după dânsul să poți prevedea sau măsura și alte fapte. Ce ar zice francezii când le-ar vorbi un jurnalist d'un succÄ�s donateur de mesure! Albina din 19 aprilie 1868 zice: "Motivându-și deputațiunea rogarea sa, Dl Ministru aduse una ... uz, pe care nu-i este permis unui autor să le prefacă fără nici o cauză binecuvântată. Ce am zice noi de un neamț care ar traduce cuvântul nostru "nepomenit" cu unerwähnt? Nu e vorbă, și unerwähnt vrea să zică nepomenit; dar terminul german admis în certe locuțiuni este ... oricare alta. Prin urmare, când zice Transilvania ; "Începem acest no. cu lucrările adunării generale din anul 1867, pentru că aceleași trebuie să se publice", aceasta ar presupune, că a fost vorba să se publice alte lucrări, și că în Transilvania au să se publice numai aceleași în opoziție cu ... intenția autorului a fost numai să zică simplu; aceste sau ele, și că aceleași al D-sale este o eroare de germanism. Germanii ar ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului

Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teri­toriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negân­dind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orân­duială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și ne­botezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feu­dalii Rusiei ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

... înnoite puteri se de-părtează de la mal spre adâncime, trăgând luntrele după sine. Evoluțiile aceste se prelungesc câteva ore. Sportsmenii din Lon­dra scump ar plăti să poată asista la așa priveliște și război, în care este întrebuințată toată puterea brațului și toată iscusința gimnasticii. Mai totdeauna pescarii rămân biruitori ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

... aceste lecții, primite de la profesorii D-voastră, sunt la rigoare suficiente; ele constituie un fel de clinică clasică, pe care orice medic e da­tor s-o cunoască. Ceea ce vă aduc eu sunt ideile personale ale unui om de geniu care, ne­mulțumit cu rutina și cu obscuri­tățile ... întocmite pe o cunoștință imperfectă a omului, nu servesc decât să inducă lumea în eroare. Medicina cunoaște deci în mod real omul; ea ar trebui să fie principala bază a filozofiei. 2. - Ca profesie, medicina servește pe om: a) - prin igienă , ce-l protejează de ... fește pentru alții, până la moarte și, în sfârșit, să fie un învățător al omenirii sau mai bine zis, un apostol al moralei... și așa ar fi în realitate, dacă confrați ne­demni n-ar fi deschis tarabă în templul sacru al medicinei. Acum înțelegeți înalta demnitate a profesiei medi­cale și respectul ce i se dă din ... medicale, și din cauza bolii nu mai sunt în stare să-și agonisească nici măcar cele nece­sare pentru întreținerea vieții. Astfel de bolnavi, - care ar pieri dacă ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Istoria unui țânțar

... ce poartă o coroană de rege, se pleacă spre mormânt, vestejin­du-se ca o floare atinsă la rădăcină de un vierme nevăzut. O, dacă ar înțelege oamenii mai bine viața noastră, legea noastră din veacuri nestrămutată, și s-ar încredința, că nu ei, uriașii creației, stăpânesc lumea, ci noi, fericiții, care în legioane nenumărate creștem și ne înmulțim, hrănindu-ne din sângele lor, nepăsându ... o pată mohorâtă ce se mișcă, acolo sunt bacilele holerei. Mai departe altă pată verde, compusă din ciupercile microscopice ale figurilor galbene. O, ce nu ar da oamenii să vadă structura lor ciudată pre-cum o vedem noi“. — Și de unde te-ai făcut tu, mamă, atât de învățată ... vai de unul din noi, când o va întâmpina în cale: îl prinde cum prinde uliul porumbelul și-l înghite. Și dacă acești muscoi nu ar fi mai puțini la număr decât noi, atunci generația țânțarilor s-ar șterge de pe fața pământului. Iată pe frunza lotusului abia se vede urzătura mrejelor de păianjen. Amar de bietul țânțar ce se va anina cu ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Omul enigmatic

... câtva timp se opri necunoscutul dinaintea unei case, scoa­se cheia din buzunar și, descuind ușa, amândoi am intrat în o tindă întunecată. El mergea tor înainte, iar eu după dânsul, până ce am ajuns la altă ușă în care el lovi de câteva ori cu pumnul. Ușa se deschise și ... atâtor speranțe poate în veci înecate. Ce om!? Simțea el oare în sine o putere extraordinară, care, în caz de cufundare a navei, ar fi fost în stare a-l pune pe mal nestâlcit? Astfel de ipoteză era nebunatică, fiind malurile îndepărtate cu vreo câteva sute de ... noastre engleze, deci am inspectat cu de-amănuntul vaporul acesta și l-am găsit în bună construcție, doară lovin­du-se de o stâncă submarină ar fi fost cu putință să se zdrobească. Dar în urmă de multe ori se ivește pericolul neașteptat tocmai acolo unde nici prin vis nu ne ... lui de umanitate mi-au părut suspi­cioase. — Apoi d-ta ești filantrop? îl întrebai. — După împrejurări, însă sunt de principiul că oamenii ar tre­bui să se ajute, iară nu să se sugrume. — Omul rău găsește sens în faptele sale criminale. — Și așa se cade, fiindcă ...

 

Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic

... a naturii extravagante). Poate că mă enervează mai mult faptul neputinței logicii mele decât motivul însuși al întârzierii scrisorii. Cum? Să nu pot deduce ce ar fi în stare să facă Irina în lipsa mea, după ce am trăit atâția ani în preajma ei și, chiar dacă nu m-am ocupat ... siguranța gesturilor și totuși singurătatea lor mă impresionau, și atunci o ambiție m-a străbătut: cunoștința lor — nu mergeam mai departe — ar fi o dovadă a importanței mele. Dar nu știam cum să încep. Începutul mi se părea totdeauna extrem de dificil. Mă temeam ca ... într-o rochie de mătase scurtă, îi ieșeau picioarele subțiri, interminabile, pe care și le legăna pe rând, fără sfială, ca o persoană care n-ar simți nici cea mai mică nedumerire printre streini, cu mâinile fără mâneci în mânuși lungi, cu fața pudrată prea mult. A fost întrebată ... curajul unei sărutări. După cum se vede, pe atunci aveam gustul armoniei oricărui fapt. Preliminările amorului trebuiau să aibă o durată hotărâtă. Oricât de neașteptată ar fi fost o sărutare atunci, după un așa de puțin timp de cunoștință (era tânără și, cu tot fardul, nu-i bănuiam experiențe sentimentale), cred ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Sofia Karpov

... pe scări nemai­putând de osteneală; capul îi se slobozi pe piept și ea rămase câtva timp fără mișcare, ca și când grele gânduri i-ar zbuciuma mintea. Dar iată că sculându-se întinse mâna ei uscată după frânghiuța clopoțelului atârnat dinaintea ușii; ea de câteva ori se sili să prindă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...