Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CIFOZĂ, COCOȘAT, DROMADER, GHEB, GHEBOS, GIBOZITATE, GOGOAȘĂ, IAC, LAMĂ, ZEBU ... Mai multe din DEX...

COCOAȘĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COCOÁȘĂ, cocoașe, s.f., 1. Deformație patologică a trunchiului unui om, care constă într-o curbură (posterioară, anterioară sau laterală) a coloanei vertebrale, a coastelor sau a sternului; gheb^1. 2. Protuberanță naturală pe spinarea unor animale, formată din rezerve de grăsime. - Cf. %gogoașă%.

Sursa : DEX '98

 

COCOÁȘĂ s. (MED.) cifoză, gibozitate, (pop.) gheb, (Transilv. și Ban.) pup, (Transilv.) pupui.

Sursa : sinonime

 

cocoáșă s. f., art. cocoáșa, g.-d. art. cocoáșei; pl. cocoáșe

Sursa : ortografic

 

COCOÁȘ//Ă \~e f. 1) Protuberanță pe spinarea unor animale formată din grăsime; gheb. Cămilă cu două \~e. 2) Proeminență patologică a coloanei vertebrale care deformează trupul; gheb; cifoză; gibozitate. [G.-D. cocoașei] /cf. gogoașă

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru COCOAȘĂ

 Rezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru COCOAȘĂ.

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Norocul dracului Norocul dracului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea — Ba e noroc! — Ba nu e noroc! — Ba e noroc, muiere! — Ba nu e, mă omule, nu! — Adică, nu muncesc eu, femeie? — Ba muncești pentru unul, și noi suntem opt guri, și cu Plăvița, nouă. Și Plăvița mugi, și patru copii mărunți începură să strige: — Mi-e foame! — Și mie mi-e foame! — Și mie! — Și mie! Omul vărsă un ștergar cu mălai în copăița femeii. — Scutură ștergarul. — L-am scuturat. — Copaie plină, copaie pe jumătate, copaie pe sfert, și azi să lingi fundul copăii. Opt guri, opt, și cu Plăvița, nouă! Și Plăvița, parc-ar fi înțeles, mugi de după casă, mestecând un cocean uscat, iar copiii începură să plângă. — Că mie mi-e foame! — Și mie! — Ba și mie! Omul se uită lung, se scărpină în cap, băgă ștergarul în sân și plecă zicând: — Ba e noroc, dar n-am eu noroc. Iar femeia din prag îi strigă: — Ba nu e și nu e, omule! Dacă muncești, e, dacă nu muncești, nu e. Și omul plecă să caute ...

 

Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui vechi sufleur

Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui vechi sufleur Din carnetul unui vechi sufleur de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 NENOROCIREA UNEI REGINE 2 QUIPROQUO 3 EXCES DE ZEL 4 REVANȘĂ 5 DIN CARE SE VEDE CĂ METODA CHINOROZULUI NU-I ATÂT DE RECENTĂ PE CÂT S-AR CREDE 6 LOGICĂ STRÂNSĂ 7 MOMENT DE DISTRACȚIE 8 LUPTĂ DREAPTĂ 9 RUȘINE 10 FERICITĂ IMPROVIZAȚIE 11 EXTEMPORARE 12 UN “LAâ€� NATURAL 13 GLUMĂ PROASTĂ 14 OFERTĂ GRAȚIOASĂ 15 UN CREDITOR TURBAT 16 ÎNDOIT LAPSUS 17 CHESTIE PERSONALĂ 18 BONBON NENOROCIREA UNEI REGINE Seara când are să joace, își aduce fiecare actriță slujnica, s-o aibă de ajutor la costumat — mai coase ici, mai prinde-mă dincoace, ori du-te de-mi adu un ceai, sau cere de a cineva o țigară șcl. Raluca Stavreasca luase de câteva zile o slujnicuță așa de nostimă încât ardeau în foc toți actorii, toți mașiniștii, lampiștii, dulgherii și pompierii; căci este pesemne și aici ca-n toate ale lumii un fel de ironie a soartii: nimini nu s-aprinde mai grozav ca un pompier. Când îi trebuia Stavreaschii “madmazelaâ€�, madmazela ședea la taifas ori se zbenguia pântre culise . ...

 

Anton Pann - Povestea vorbei

Anton Pann - Povestea vorbei Povestea vorbii de Anton Pann Publicată în 1847 Cuprins 1 1. Despre cusururi sau urîciuni 1.1 Despre cusururi sau urîciuni 1.2 Povestea vorbei 1.3 (Spun c-a fost odată un crai oarecare) 2 2. Despre pedanți sau copilăroși 2.1 Despre pedanți sau copilăroși 2.2 Povestea vorbii 3 3. Despre vorbire 3.1 Despre vorbire 3.2 Povestea ăluia 4 4. Despre vorbire iarăși 4.1 Despre vorbire iarăși 4.2 Povestea vorbii 4.3 (O slugă flecară pe unde slujise) 5 5. Despre minciuni și flecării 5.1 Povestea vorbii 5.2 (Un împărat mare către răsărit) 6 6. Despre minciuni iarăși 6.1 Povestea vorbii 6.2 (A fost o-nsoțire ce trăia-n iubire) 7 7. Despre năravuri rele 7.1 Povestea vorbii 1. Despre cusururi sau urîciuni Despre cusururi sau urîciuni Aideți să vorbim degeabă, Că tot n-avem nici o treabă. Fiindcă Gura nu cere chirie, Poate vorbi orce fie. De multe ori însă Vorba, din vorbă în vorbă Au ajuns și la cociorbă. Ș-atunci vine proverbul: Vorba pe unde a ieșit Mai bine să fi tușit. De aceea ...

 

Ioan Slavici - Moara cu noroc

Ioan Slavici - Moara cu noroc Moara cu noroc de Ioan Slavici Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII I — Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți după cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătății sale. Eu sunt acum bătrână, și fiindcă am avut și am atât de multe bucurii în viață, nu înțeleg nemulțumirile celor tineri și mă tem ca nu cumva, căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să pierd pe acela de care am avut parte până în ziua de astăzi și să dau la sfârșitul vieții mele de amărăciunea pe care nu o cunosc decât din frică. Voi știți, voi faceți; de mine să nu ascultați. Mi-e greu să-mi părăsesc coliba în care mi-am petrecut viața și mi-am crescut copiii și mă cuprinde un fel de spaimă când mă gândesc să rămân singură într-însa: de aceea, ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COCOAȘĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru COCOAȘĂ.

CIFOZĂ

... CIFÓZĂ , cifoze , s . f . ( Med . ) Deformație a coloanei vertebrale care duce la o proeminență dorsală . V. cocoașă

 

COCOȘAT

... COCOȘÁT , - Ă , cocoșați , - te , s . m . și f . ( Persoană ) care are cocoașă

 

DROMADER

... DROMADÉR , dromaderi , s . m . Cămilă cu o singură cocoașă

 

GHEB

... GHEB ^2 , ghebe , s . n . V. ghebă . GHEB ^1 , ( 1 , 2 ) gheburi , ( 3 ) ghebe , s . n . 1. Cocoașă ( la om ) . 2. Ridicătură de teren în formă de gheb ( 1 ) . 3. ( La pl . ) Specie de ciuperci comestibile cu piciorul gălbui sau brun , având de ...

 

GHEBOS

... GHEBÓS , - OÁSĂ , gheboși , - oase , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care are cocoașă

 

GIBOZITATE

... GIBOZITÁTE s . f . Deformare a coloanei vertebrale , care se manifestă printr - o curbură cu proeminența dorsală ; cifoză , cocoașă

 

GOGOAȘĂ

... căruia are loc transformarea larvelor unor insecte în nimfe . 4. Nume dat unor obiecte umflate și sferice . [ Var . : ( reg . ) gugoáșă s . f . ] - Et . nec . Cf . %cocoașă

 

IAC

... IAC , iaci , s . m . Mamifer rumegător din Tibet , mai mic decât bivolul , cu corpul masiv , acoperit de păr lung de culoare brună și cu o cocoașă

 

LAMĂ

... LÁMĂ^2 , lame , s . f . Gen de mamifere rumegătoare asemănătoare cu cămilele , dar mai mici și fără cocoașă , care trăiesc pe platourile înalte din America de Sud și care , domesticite , sunt folosite ca animale de povară ( Lama ) ; animal care face parte din acest ...

 

ZEBU

... ZÉBU s . m . Animal mamifer domesticit din țările tropicale , asemanător cu boul , caracterizat printr - o cocoașă