Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNCRUCIȘA, ÎNCRUCIȘAT, DESCRUCIȘA, SAȘIU, ÎNCHIONDORA, ARICI, BOCCEA, CRUCIȘĂTOR, DIAGONAL, PIEZIȘ, PONCIȘ ... Mai multe din DEX...

CRUCIȘ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CRUCÍȘ, -Ă, cruciși, -e, adj., adv. I. Adj. 1. (Despre ochi, p. ext. despre oameni) Sașiu; fig. dușmănos. 2. Care se întretaie, se încrucișează. * Loc. adv. În cruciș = în cruce. II. Adv. 1. Întretăindu-se în formă de cruce (I 1). 2. În directie piezișă; oblic. * Expr. Și (în) cruciș, și (în) curmeziș = în lung și în lat, în toate părțile. A se pune (în) cruciș și (în) curmeziș = a încerca prin toate mijloacele se opună, zădărnicească o acțiune. - Cruce + suf. -iș.

Sursa : DEX '98

 

CRUCÍȘ adj., adv. 1. adj. v. sașiu. 2. adv. v. sașiu. 3. adj., adv. v. pieziș. 4. adv. cruce. (S-au așezat \~ în calea lor.)

Sursa : sinonime

 

crucíș adj. m., pl. crucíși; f. sg. crucíșă, pl. crucíșe

Sursa : ortografic

 

crucíș adv.

Sursa : ortografic

 

CRUCÍȘ^2 \~ă (\~i, \~e) 1) (despre persoane) Care se uită încrucișat; sașiu; ceacâr. 2) (despre ochi) Care este orientat în cruce; sașiu; ceacâr; zbanghiu; ponciș; încrucișat. 3) Care se încrucișează. Drumuri \~e. /cruce + suf. \~iș

Sursa : NODEX

 

CRUCÍȘ^1 adv. 1) În cruce; întretăindu-se în formă de cruce. * (Și) în \~ și în curmeziș în toate direcțiile. 2) Cu dușmănie. /cruce + suf. \~iș

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CRUCIȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru CRUCIȘ.

Alecu Donici - Carele cu oale

Alecu Donici - Carele cu oale Carele cu oale de Alecu Donici O tabără de care mergea la târg cu oale A unui neguțător. El însuși cu-ngrijire le conducea în cale, Sperând de Moși s-adune folos însemnător; Dar trebuia să treacă o renumită vale, La care cărăușii-ndată ce-au sosit, Așa s-au sfătuit: Ca să pogoare valea, pe rând, încet, cu minte; Iar carul după urmă să facă înainte, Căci boii ce-l purtau, Deprinși fiind și maturi, mai vrednici s-arătau; Și în adevăr, carul mergea încet, ca gândul Cel încercat de grije și frământat de ani. Dar o pereche de juncani A căror venea rândul, Pe boii bine învățați Îi criticau de moarte: — Uitați-vă, boi lăudați! Vedeți — ziceau — neghiobii, un car nu știu să poarte, Ia uite la Boțolan! Se târâie ca broasca... Ia vezi alde Prian În jug cum tot se lasă; Ar vrea din el să iasă. O, Doamne! Și ce boi! Cu ce renume mare! Mai bine ar căra gunoi, Sau ar ședea la bragă, pe somn și pe mâncare... Ia să ne vadă și pe noi!.. Cu-așa ocări, juncanii pornesc cu ...

 

Mihai Eminescu - Moș Iosif

... Moș Iosif de Mihai Eminescu Astfel cum ședea pe scaunul lui, plecat cu pieptul înainte, fiindcă scaunul n-avea spate și sprijoane, cu mâinile căzute cruciș peste genunchi, fruntea lui puternic lucrată căpătă prin acea poză aplecată un fel de arătare adâncită, părul prin poziția asta era urcat în sus, parte ...

 

Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului

... în tot orașul că acest tânăr adoră-n tăcere pe grațioasa Aglaia, care nu poate să sufere pe tânărul Tiberiu, fiindcă acesta se uită foarte cruciș. De câte ori, în treacăt, îl vede aruncându-i ocheade galeșe pe sub ochelarii lui albaștri, fiindcă poartă ochelari albaștri, o apucă un fel de ...

 

Constantin Negruzzi - Memnon

... prefrumoasă, Flori, aromați, afumători spre buna mirosâri Toate i-au pricinuit o mari mulțămiri Și pe o mari sofa, amândoi să pun gios Cu picioarile cruciș, și-și caută duios. Îi vorbești cucoana, și ochii în gios lasă Și din vremi în vremi citi o lăcrăma varsă Și iarăș rădicându-i ... Ci-ncep ei de aproapi împreună să să vadă, Și ci este trebuință să spui de-amărunciș, Mai mult nu s-au aflat cu picioarili cruciș . . . AcolĂ³ cum să afla, iată moșul sosești A tinerii, și cum vini, deodată el răcnești, Din cap păn în călcăi era el înarmat ...

 

Voltaire - Memnon

... prefrumoasă, Flori, aromați, afumători spre buna mirosâri Toate i-au pricinuit o mari mulțămiri Și pe o mari sofa, amândoi să pun gios Cu picioarile cruciș, și-și caută duios. Îi vorbești cucoana, și ochii în gios lasă Și din vremi în vremi citi o lăcrăma varsă Și iarăș rădicându-i ... Ci-ncep ei de aproapi împreună să să vadă, Și ci este trebuință să spui de-amărunciș, Mai mult nu s-au aflat cu picioarili cruciș . . . AcolĂ³ cum să afla, iată moșul sosești A tinerii, și cum vini, deodată el răcnești, Din cap păn în călcăi era el înarmat ...

 

Ioan Slavici - Popa Tanda

... cuptor de imală cu prispa bătrânească, un pat alcătuit din patru țapi bătuți în pământ, o ușă făcută din trei scânduri înțepenite c-un par cruciș și cu altul curmeziș... lucru scurt, lucru bun. Cui nu-i place să-și facă altul mai pe plac. În vârful satului, adică la cel ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar

... despre chei, căci plecase cu mintea de nouă coți și i se scurtase de zece. Când împăratul auzi cuvântul Înțelepciunii, puse de răscoli domnia în cruciș și în curmeziș, doar de-o afla pe cel ce ar dori mai mult ca fiecine, cât, cu dorul și cu cântecul, să poleiască cosițele ...

 

Ion Luca Caragiale - Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"...

Ion Luca Caragiale - Nevoile obştii şi aşa numitele "Casa Noastră"... Nevoile obștii și așa numitele "Casa Noastră"... de Ion Luca Caragiale Scriitorul acestor rânduri își dă bine seama, că n'are dreptul a se amesteca în afacerile interne ale Statului ungar. Fiind supus străin și lăcuind afară din teritoriul acestui stat, scapă, față cu legile respective de orice răspundere; dar cine scapă de răspundere în materie de presă, nu poate avea multă trecere în fața cititorului - afară, se 'nțelege, de cazul unui talent excepțional, ceeace trebue să mărturisim că nu e cazul nostru. Considerând RomânulÅ¥, ca organ al obștii cetățenilor ungari de limbă românească, ne vom mărgini a-i da, după modestele noastre, tot concursul; întru cât va fi vorba de cultura aceștei obști, de al cărei progres nu ne 'ndoim, că sunt doritori nu numai toți românii, ci și toți maghiarii chibzuiți; căci regatul Ungariei, ca Stat de primă ordine astăzi în Europa, trebue să fie el mai întâi gelos de prosperitatea generală a popoarelor sale. Noi, supușii regatului român știm bine, că Statul nostru are tot interesul să se razeme pe o putere centrală considerabilă, și mai știm cât de mult ...

 

Nicolae Filimon - Omul de piatră

Nicolae Filimon - Omul de piatră Omul de piatră de Nicolae Filimon A fost odată un împărat și o împărăteasă, amîndoi tineri și frumoși, dar nu făceau copii. Într-o zi, veni la împăratul un arap buzat și-i zise: — Să trăiești, luminate împărate! Am, auzit că împărăteasa nu face copii și am adus buruieni pe care, cum le-o bea, rămîne grea. Împăratul luă buruienile de la arap și porunci să-i dea cal împărătesc și un rînd de haine de aur ce-ți lua vederile de frumusețe, apoi chemă pe împărăteasa și-i dete buruienile să le fiarbă și să le bea. Împărăteasa chemă pe bucătăreasă și-i dete buruienile să le fiarbă, fără să-i spuie de ce treabă sunt. Bucătăreasa, neștiind puterea lor, gustă dintr-însele și apoi le duse împărătesei să le bea. Nu trecu mult timp la mijloc și rămase grea împărăteasa și bucătăreasa. Iar cînd veni vremea, născură amîndouă cîte un coconaș mai frumos decît tot ce este frumos pe lumea aceasta, și le puse nume unuia Dafin și altuia Afin. Într-o zi, împăratul plecă la bătălie și, lăsînd pe fiul său în locu-i, îi dete o mulțime ...

 

Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari

... bine. Dacă tu vei fi orândul meu, nu scap eu de tine, nici tu de mine, măcar de s-ar pune nu știu cine și cruciș și curmeziș. Feciorul de boier luă fata și se duse cu dânsa la moșiile lui. Acolo avea el niște palaturi cum nu mai văzuse ea ...

 

Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului

... taie doi miei de se face masă mare pentru zidari, care după ce ospătează și închină în sănătatea stăpânului casei și întru tăria zidurilor, îngroapă cruciș capetele mieilor în două colțuri ale casei, iar în celelalte două unghiuri, ei zidesc două oale roșii pline cu apă ne-ncepută. Iar după ce ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CRUCIȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru CRUCIȘ.

ÎNCRUCIȘA

... ÎNCRUCIȘÁ , încrucișez , vb . I . 1. Tranz . A pune , a așeza cruciș ; a cruci . 2. Refl . recipr . A trece unul pe lângă altul , venind din direcții diferite . 3. Intranz . ( Franțuzism , despre nave ) A ... gener . a naviga . 4. Tranz . A împerechea diferite animale sau plante pentru a obține urmași cu însușiri superioare . - În + cruciș

 

ÎNCRUCIȘAT

... ÎNCRUCIȘÁT^2 , - Ă , încrucișați , - te , adj . 1. Care este așezat cruciș . 2. ( Despre ochi sau priviri , p . ext . despre oameni ) Care se uită cruciș

 

DESCRUCIȘA

... DESCRUCIȘÁ , descrucișez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A face să nu mai fie așezat cruciș

 

SAȘIU

... SAȘÍU , - ÍE , sașii , adj . ( Despre oameni ) Care se uită cruciș ; zbanghiu , bazaochi ; ( despre ochi , privire ) cruciș

 

ÎNCHIONDORA

... ÎNCHIONDORÁ , închiondorez , vb . I . Refl . ( Reg . ) A se uita urât , încruntat , cruciș

 

ARICI

... care se îndepărtează crusta depusă pe pereții unor canale . 3 ( Mil . ) Element de baraj împotriva tancurilor sau infanteriei , alcătuit din pari sau grinzi metalice dispuse cruciș

 

BOCCEA

... BOCCEÁ , boccele , s . f . 1. Pachet cu diverse obiecte casnice mărunte puse într - o pânză , ale cărei capete se leagă cruciș

 

CRUCIȘĂTOR

CRUCIȘĂTÓR , crucișătoare , s . n . Navă de război rapidă , mai ușoară decât cuirasatul , care servește ca avangardă într - o escadră , la recunoașteri etc . - [ În ] crucișa + suf . - ător . ( După fr .

 

DIAGONAL

... a două unghiuri nealăturate ale unui poligon sau două vârfuri ale unui poliedru aflate pe fețe diferite ; care este în formă de diagonală ; curmeziș ; cruciș

 

PIEZIȘ

... a se uita " etc . sau cu substantive ca " privire " , " ochi " ) ( Care este , se face etc . ) lateral , dintr - o sau într - o parte ; ( care este ) sașiu , cruciș

 

PONCIȘ

... PONCÍȘ , - Ă , ponciși , - e , adj . , adv . ( Reg . ) I. Adj . 1. ( Despre ochi ) Încrucișat , sașiu . 2. ( Despre terenuri ) Foarte înclinat , abrupt , pieziș . II. Adv . 1. Cruciș

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...