Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DĂRÂMĂTOR, DĂRÂMĂTURĂ, DĂRÂMARE, ÎNȚINAT, ȘANDRAMA, ANCORĂ, CĂDEA, DĂRÂMAT, DĂRĂPĂNAT, DĂRMA, DĂRMAT ... Mai multe din DEX...

DĂRÂMA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DĂRÂMÁ, dăr?m, vb. I. Tranz. 1. A doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi. ** Refl. A se prăbuși, a se surpa; a se ruina, a se dărăpăna (1). ** A demola o clădire (veche). 2. (Rar) A rupe, a da jos ramuri, frunze dintr-un copac. ** (Reg.) A cosi iarbă, cereale etc. [Var.: (reg.) dărmá vb. I] - Lat. *deramare.

Sursa : DEX '98

 

A dărâmaa clădi, a dura, a înălța, a ridica, a zidi

Sursa : antonime

 

DĂRÂMÁ vb. 1. v. demola. 2. a (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) prăbuși, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (pop.) a (se) hâi, (reg.) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Olt., Transilv. și Maram.) a (se) sodomi, (prin Mold. și Transilv.) a (se) ului, (înv.) a (se) prăpădi. (O casă veche care se \~.) 3. v. prăbuși. 4. v. doborî.

Sursa : sinonime

 

dărâmá vb., ind. prez. 1 sg. dărâm, 3 sg. și pl. dărâmă, 1 pl. dărâmăm, conj. prez. 3 sg. și pl. dărâme

Sursa : ortografic

 

A DĂRÂMÁ dărâm tranz. A face se dărâme. /<lat. deramare

Sursa : NODEX

 

A SE DĂRÂMÁ pers. 3 se dărâmă intranz. 1) (despre construcții) A se deteriora, căzând la pământ (sub acțiunea anumitor factori dăunători); a se distruge; a se ruina. 2) (despre terenuri, maluri) A se desprinde de masiv, alunecând la vale; a se nărui; a se surpa; a se ponorî. /<lat. deramare

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Publicitate:

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru DĂRÂMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru DĂRÂMA.

Cincinat Pavelescu - Struggle for life

Cincinat Pavelescu - Struggle for life Struggle for life de Cincinat Pavelescu PANTUM Ceru-i dulce și albastru ca o rochie de mătase Învechită, care-odată a fost roză-n vremea ei. E spre ziuă. Peste lume prind din aer să se lase Fericiri de primăvară, raze, visuri, funigei! Învechită, care-odată a fost roză-n vremea ei, Așa-i rochia triumfală care-ntinde peste fire Fericiri de primăvară, raze, visuri, funigei, Iar războiul pretutindeni varsă jale-n omenire. Așa-i rochia triumfală care-ntinde peste fire, Și pe munți, și peste valuri, și pe câmpuri al ei vis, Iar războiul pretutindeni varsă jale-n omenire, Dărâmând ce-a fost cetate și-nălțând ce-a fost abis. Și pe munți, și peste valuri, și pe câmpuri, ca în vis, Omul luptă să-și întindă stăpânirea peste rase, Dărâmând ce-a fost cetate și-nălțând ce-a fost abis. ... Ceru-i dulce și albastru ca o rochie de

 

Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna

Dimitrie Bolintineanu - Monastirea Putna Monastirea Putna de Dimitrie Bolintineanu Sub un chip de înger, într-un vis ferice, Domnului Vasile gândul rău îi zice: - "Monastirea Putna, ăst locaș plăcut, S-a zidit pe aur de un domn avut. Mergi și o dărâmă pâna-n temelie Și-ei găsi tu aur să faci alte-o mie". Iar Vasile-domnul d-aur pătimaș, Pune să dărâme ăst frumos locaș. Când ostașii sapă până-n temelie, Un bătrân călugăr zice cu mânie: - "Domnii mari nălțară sfinte monastiri Să aminte țării zile de măriri. Tu le surpi, o, doamne! Tu nu le-nțelegi, Căci tu nu ai fapte de urmași să legi. Când un domn la aur inima-și robește, Tronul se degradă, țara veștejește. Însuși ca magnetul tragi și însușești Aurul oriunde poți să îl găsești. Dar te teme, doamne, să nu tragi la tine Cuiele de aur ce de tronu-ți ține." . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Domnul nu ascultă în a lui orbie, Sapele răstoarnă vechea temelie. Domnul și boierii între ei se cert... Însă ce găsiră? - Un mormânt deșert. Pe mormânt sunt scrise litere străbune. Un tălmaci citește și la toți le spune: - "Din comori ce strângem pe acest pământ, ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Odinioară

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Odinioară Odinioară de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Lui George Radu Golescu Anii trec așa de repede, că nu-ți dai seama când și cum cutare flăcău, rotar ori grânar, s-a schimbat în moș cutare, de unde și până unde un bujor de fată, să o fi sorbit într-o lingură cu apă de dragă ce-ți era, să te pomenești cu ea zbârcită, cărunțită, apoi albă-colilie. Așa curge vremea, și pe noi nu ne lasă în urmă, ci ne târăște cu ea până la hotarul vieții. Ne așează frumușel pe două scânduri, ne întinde pe deasupra o pânză albă cu cruce în mijloc, ne stropește cu vin și cu untdelemn. Bulgării și țărâna cad și astupă. Și tot vremea din mușuroi face neteziș, surpă crucea de la cap, bătătorește locul și acoperă cu bălării cel din urmă locaș al nostru. Ei, câte se duc cu zilele și ce triste minuni ni se arată de ieri până azi! Câte ne mai așteaptă de azi până mâine! În curtea bisericilor vechi, cruci de piatră și de lemn, uneori câte două-trei în același cuib, umbrite de vișini și de pruni. Rămâi pe gânduri. Parc-ai ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Luxul

... în arte, industrii și comerț; apoi ajungând la culmea înfloririi începe a se veștezi, a putrezi și a se dărâma. Așa e istoria tuturor națiunilor, așa se sfârșește și viața a tot ce există și se mișcă în natură. Este deci luxul favorabil ...

 

Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare

Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălțimea lor, și însă numele unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele în contra poporului-rege. Ștefan e un luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Adevăratul poet

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Adevăratul poet Adevăratul poet de Bogdan Petriceicu Hasdeu Doi dușmani făr-astâmpăr în urgie În inima poetului se bat: A țărnei din aproape tiranie Și-al cerului un eco depărtat! În jos atârnă-n greutate lutul; În sus se-nalță-al însuflării foc... Se rumpe inima la tot minutul: Vrăjmașii și-au ales același loc! Cumplită-i lupta! ea se poate simte! Dar n-o deplânge-al graiului penel: El zugrăvește plastice morminte, Mormântul inimii i-ascuns de el! Sunt clipe când văpaia cea sublimă Se urcă, strălucind ca meteor: Se pare că splendoarea se dărâmă Pe elemântul ce-o poprește-n zbor! Sunt clipe când povara târâtoare Întinde falnic orizontul său, Și-ascunde-n adâncimi mărețul soare Al cugetărilor lui Dumnezeu! Căzut din sfera de lumini nestinse, Trântit în globul patimii lumești, Poetul râde-n amărâte plânse Sau geme el în hohote drăcești! Idei contrare, cerul și pământul, Din inima sărmanului detun. S-adună gloate spre-asculta cuvântul... Și-apoi rostesc osânda: "îi

 

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta Bu­covinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naivi­tatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idio­mul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ...

 

Constantin Stamati - Arderea Iașului la 1822

Constantin Stamati - Arderea Iaşului la 1822 Arderea Iașului la 1822 de Constantin Stamati Un episod din poema d-lui Beldiman, sub titlul Eteria grecilor Această închipuire se face ca cum un bătrân vier de la Miroslava, unde sunt podgorii de vii pe un deal peste râul Bahluiul, în preajma Iașului, privește cu nepotul său arderea Iașului, în vremea răscoalei grecilor în contra turcilor; dar bătrânul se află bolnav în casă, iar nepotul său șede pe prispă afară și spune moșului său aceea ce vede. Nepotul Moșule, viforul geme, pe cer noaptea se lățește, Peste frumoasa cetate pâclă și negreață pică; Fulgerul cu-nflăcărare ca un șarpe lung clipește, Scapără, vin’ de te uită, zimții zidurilor mișcă. Vântul frunza din crengi smulge, o spulberă ca pe paie, Vifor vântură cu groază, de cruce pe turn îndoaie, Iaca nourii se umflă, clocotesc, se tulbură, Moșule, trăsnet și fulger zidurile scutură... Bătrânul Ce-ți pasă de vifor ție? de cetăți ce-ți este scârbă? Las’ vântul să le dărâme, el cu noi nu are treabă; Căsuța noastră îi mică sub a copacilor umbră, Smerină și pitulită, mai nu se vede din iarbă; Vifor-trăsnetul nu sfarmă proaste cocioabele mele, Și ...

 

Dimitrie Anghel - Curcubeul

Dimitrie Anghel - Curcubeul Curcubeul de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 21 ian. 1907 (semnată Ion Fulga) Ce schimbătoare e la munte Lumina; cât ai scăpăra, Un curcubeu a-ntins o punte Din casa mea pân’la a ta. Și-un gând, un gând nebun îmi vine! - Așa-s poeții uneori – Să mă avânt până la tine Pe puntea asta de culori. Cu fruntea de lumini brăzdată Să urc tăriile cerești Și, când nici nu te-aștepți, deodată Să-ți bat cu degetu-n ferești... Dar când să urc, frumoasa punte S-a dărâmat, - ș-acuma norii Au tras perdeaua cătră munte: Nebuni sunt, Doamne,

 

Dimitrie Bolintineanu - Fiastrii

Dimitrie Bolintineanu - Fiastrii Fiastrii de Dimitrie Bolintineanu Sub Mihai Viteazul s-a făcut unire; Dar fiastrii umblă pentru despărțire. La Pătrașcu domnul, al lui Mihai fiu Într-o zi s-arată și-ăst limbaj îi țiu: — ,,Nu mai vrem unire noi cu țara voastră; Căci ea ne dărâmă neatârnarea noastră!" Dar răspunde unul din cei cinci boieri Ce Mihai numise mari consilieri: — ,,Turcii vă insuflă astă cugetare, Căci unirea face neamul nostru tare; Și ei vor să vază pe acest popor Slab, ca să-l supuie lanțurilor lor. Sfântă Românie! Oare nu suspini? Carnea ta se vinde la barbari străini? Sângele și viața-ți sunt puse-n vânzare, Și tu, dragă țară, stai în nepăsare! A slăbit poporul cel nebiruit? Sângele lui tânăr oare-a putrezit? Ca să vază astăzi, fără de simțire, Pe cei răi ai țării dându-o pierire? Și ce poate dânsul cât de tare-ar sta, Când cei mari lucrează la robia sa? Când cârmaci molateci vasul duc spre stâncă, Altui vas, tăria ce-i ajută încă? Voi nu vreți unirea vechiului popor, Căci stăpânii voștri încă nu o vor. Dacă cu robia ce vă umilește V- ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DĂRÂMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru DĂRÂMA.

DĂRÂMĂTOR

... DĂRÂMĂTÓR , - OÁRE , dărâmători , - oare , s . m . și f . ( Rar ) Persoană care dărâmă . - Dărâma

 

DĂRÂMĂTURĂ

... pl . ) Crengi de copaci rupte și doborâte la pământ ; vreascuri . 3. ( Fam . ) Epitet deprecativ dat unui animal sau unui om slăbănog . [ Var . : dărmătúră s . f . ] - Dărâma

 

DĂRÂMARE

... DĂRÂMÁRE , dărâmări , s . f . Acțiunea de a ( se ) dărâma și rezultatul ei ; doborâre ; distrugere , nimicire , surpare , ruinare . [ Var . : ( reg . ) dărmáre s . f . ] - V. dărâma

 

ÎNȚINAT

ÎNȚINÁT , - Ă , înținați , - te , adj . ( Reg . ) Care este prins sau sprijinit prea ușor , care abia se ține , gata să cadă , să se dărâme . - V.

 

ȘANDRAMA

ȘANDRAMÁ , șandramale , s . f . 1. Construcție primitivă de scânduri ; p . ext . clădire veche , dărăpănată , gata să se dărâme . 2. ( Reg . ) Încăpere de scânduri , făcută de obicei în spatele casei și care servește pentru păstrarea uneltelor , pentru adăpostirea vitelor etc . ,

 

ANCORĂ

ANCORĂ , ancore , s . f . 1. Piesă grea de metal cu brațele ca niște gheare , care se coboară cu un lanț , o frânghie sau o parâmă de pe o navă în fundul apei , unde se agață pentru a ține nava în loc . 2. Bară ( de metal ) în formă de T sau de X care împiedică un zid să se

 

CĂDEA

... prins ; a atârna , a se pleca . 4. A se răsturna , a se prăvăli ; a se dărâma , a se surpa . II. Intranz . Fig . 1. A pieri , a muri ( în luptă ) . 2. ( Despre orașe , poziții strategice etc ...

 

DĂRÂMAT

DĂRÂMÁT , - Ă , dărâmați , - te , adj . 1. Prăbușit , surpat ; ruinat ; fig . nimicit , distrus . 2. ( Despre copaci ) Cu ramurile , cu frunzele rupte . [ Var . : ( reg . ) dărmát , - ă

 

DĂRĂPĂNAT

DĂRĂPĂNÁT , - Ă , dărăpănați , - te , adj . ( Despre construcții ) Gata să se dărâme , deteriorat ; p . ext . năruit , surpat . - V.

 

DĂRMA

... DĂRMÁ vb . I . v . dărâma

 

DĂRMAT

DĂRMÁT , - Ă - Ă adj . v .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...