|
||
Vezi și:DEȘERT,
SEMIDEȘERT,
DEȘERTĂCIUNE
... Mai multe din DEX...
DE%C5%9EERT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE%C5%9EERTRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru DE%C5%9EERT. DEȘÉRT , - ÁRTĂ , deșerți , - arte , ( 1 ) adj . , deșerturi , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care nu conține nimic în interior ; gol . 2. ( Despre terenuri , țări , regiuni ) Lipsit de vietăți și de vegetație ; pustiu . 3. Fig . Lipsit de temei ; amăgitor . 4. Fig . Fără rezultat ; nefolositor , zadarnic . II. S . n . 1. Spațiu gol ; pustietate . 2. Regiune cu climă aridă , cu ploi extrem de puține , în care viața vegetală și animală este foarte redusă , iar populația foarte rară ; pustiu ; 3. ( În limbajul bisericesc ; în expr . ) A lua în deșert = a batjocori ; a nesocoti . 4. ( Pop . ) Partea scobită a corpului la animale cuprinsă între ultima coastă și osul SEMIDEȘÉRT , semideșerturi , s . n . Regiune de tranziție între stepă și deșert , cu vegetație rară , formată din ierburi și semiarbuști , adaptată la uscăciune . - Semi - + DEȘERTĂCIÚNE , deșertăciuni , s . f . 1. Lipsă de valoare , de folos , de importanță ; zădărnicie ; p . ext . lucru lipsit de valoare . 2. Preocupare pentru lucruri nefolositoare ; ușurință , vanitate . - Deșert + suf . - |